Planul fiscal la care trebuie să se alinieze românii din 2025. Cât ne vor împovăra după alegeri impozitele, taxele și contribuțiile sociale
0Planul fiscal al Guvernului pentru perioada 2025- 2031, un proiect de peste o sută de pagini, elaborat în conformitate cu Regulamentul UE, presupune implementarea unei reforme fiscale ce vizează revizuirea regulilor de impunere pentru principalele categorii de impozite și taxe.
Guvernul României își propune accelerarea implementării investițiilor publice finanțate prin Politica de Coeziune în valoare de 46 miliarde Euro, precum și prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) în valoare de 29,7 miliarde Euro, care împreună creează efectul sinergic al unei creșteri economice sustenabile. De asemenea, Guvernul României propune susținerea sectorului privat prin scheme de ajutor de stat orientate în principal spre industria prelucrătoare care pot fi valorificate de investitorii străini sau autohtoni, cu efect benefic asupra economiei naționale prin stimularea creșterii economice, se arată în documentul de peste 100 de pagini care va fi trimis Comisiei Europene.
Cum se angajează România să reducă deficitul bugetar începând cu anul 2025
Conform recomandării Comisiei Europene din iunie 2024 (COM(2024) 623 final), România trebuie să limiteze creșterea cheltuielilor primare nete la o rată compatibilă cu reducerea deficitului public către valoarea de referință de 3% din PIB prevăzută în tratat și să mențină datoria publică la un nivel prudent pe termen mediu.
„În scopul înlesnirii elaborării PBSTM 2025-2028, Comisia Europeană a transmis României, la 20.06.2024 (C(2024) 4457 final), traiectoria de referință a cheltuielilor primare nete care ar asigura o ajustare a deficitului bugetar către valoarea de referință prevăzută de TFUE. Prezentul plan prezintă angajamentul României de reintrare pe o traiectorie de ajustare a deficitului bugetar începând cu anul 2025, precum și reformele și investițiile care stau la baza acestei construcții bugetare precum și la extinderea perioadei de timp pentru ajustarea deficitului bugetar pentru o perioadă de 7 ani”, se arată în document.
Ce se urmărește
Obiectivele urmărite de Planul Bugetar-Structural pe Termen Mediu sunt:
a) Consolidarea sustenabilității finanțelor publice ale României pentru perioada 2025 - 2031 cu încadrarea în valoarea prevăzută în TFUE privind deficitul bugetar de 3% din PIB și înscrierea datoriei publice pe o traiectorie descendentă sub 60% din PIB pe perioada de analiză;
b) Asigurarea unei traiectorii de ajustare a deficitului bugetar pentru o perioadă de 7 ani având ca punct de pornire un deficit bugetar estimat de 7,9% pentru anul 2024 și ca punct de sfârșit anul 2031 cu un deficit bugetar de 2,5% din PIB;
c) Un nou model de finanțe publice al României începând cu anul 2029, respectiv de asigurare a finanțării cheltuielilor curente din veniturile din economia națională întrucât, prin PBSTM, soldul activității de funcționare va fi echilibrat (zero) în anul 2029, deficitul bugetului general consolidat fiind generat doar de cheltuielile cu investițiile;
d) Asigurarea unui ritm anual de investiții publice pentru a asigura absorbția integrală a fondurilor europene alocate prin Politica de Coeziune de 46 miliarde Euro, precum și prin Mecanismul de Redresare și Reziliență de peste 29,7 miliarde Euro, care corespunde cu implementarea unui volum de investiții de peste 7,9% din PIB în anul 2025, 7,7% din PIB în anul 2026, 6,5% din PIB în anul 2027, pentru ca, în ultima parte a PBSTM, ritmul mediu anual al investițiilor să fie de peste 5% din PIB;
e) Asigurarea predictibilității sistemului fiscal pentru perioada 2025-2031 întrucât veniturile curente ale bugetului general consolidat cresc de la 29,59% din PIB în anul 2024 la 31,12% în anul 2031 determinate de implementarea jaloanelor 207, 208 și 231 din PNRR privind reforma fiscală cu un impact bugetar estimat la cel puțin 1,1% din PIB pentru anul 2025, net de impactul majorării plafonului neimpozabil pentru veniturile din pensii, dar și implementării măsurilor privind mai buna colectare a veniturilor bugetare care determină o creștere a veniturilor curente cu 0,5% din PIB începând cu anul 2026;
Reforma fiscală
Reforma fiscală cu un impact bugetar estimat la cel puțin 1,1% din PIB pentru anul 2025, va avea drept rezultat:
a) Actualizarea/revizuirea regulilor de impunere, inclusiv a bazelor de impozitare și ratele de impozitare pentru principalele categorii de impozite și taxe, precum: impozitul pe profit, impozitul pe venit/contribuțiile sociale, taxa pe valoarea adăugată, accize și impozitarea ecologică, impozite și taxe locale și pentru impozite și taxe relevante ale sistemului fiscal, cât și a veniturilor nefiscale (inclusiv a sistemului de redevențe).
b) ajustarea sistemelor de facilități fiscale pentru a asigura aplicarea principiului echității impunerii și a nu crea distorsionări ale mediului concurențial ca urmare a unor avantaje fiscale care determină comportamente diferite ale contribuabililor și, în plus, au efect nestimulativ pentru conformarea voluntară.
c) revizuirea/eliminarea/combaterea situațiilor de optimizare fiscală orientate, în principal, pe transferul de fonduri al întreprinderilor multinaționale în relația cu exteriorul, sistemul de donații și sponsorizări, sistemul de deductibilități pentru cheltuieli specifice impozitului pe profit și de deduceri specifice impozitului pe venit. Toate aceste situații de optimizare fiscală generează impact atât asupra competitivității mediului de afaceri dar și asupra bugetului general consolidat, în principal prin diminuarea masei de impozitare.
d) crearea mecanismelor necesare pentru facilitarea/stimularea investițiilor mediului privat, aceasta fiind o componentă importantă pentru susținerea creșterii economice a României în special prin sistemul de stimulare a investițiilor bazat pe creditul fiscal de care vor beneficia antreprenorii odată cu operaționalizarea investițiilor pe care le implementează;
e) crearea mecanismelor specifice de distribuire a sarcinii fiscale între contribuabili persoane fizice pentru a proteja capacitatea de plată, în special a contribuabililor aflați în situații de risc social, respectiv un sistem de deduceri de bază și specifice raportat la nivelul veniturilor dar și la situația socială a acestora, precum și pentru a stimula anumite politici publice cum sunt: asigurarea medicală privată, asigurarea de pensii, asigurarea de bunuri și persoane pentru calculul impozitului pe venit;
f) operaționalizarea structurilor specifice pentru a gestiona impozitul pe proprietate în conformitate cu obiectivele stabilite potrivit jalonului 237, și de a asigura baza de date necesare pentru a trece la impozitarea proprietăților în acord cu valorile de piață ale proprietăților imobiliare.
Reforma impozitării microîntreprinderilor
Obiectivele reformei specifice microîntreprinderilor vizează eliminarea modalităților de optimizare fiscală pe care le-au implementat antreprenorii pentru a beneficia de un regim fiscal mai favorabil prin divizarea artificială a bazei de impozitare, prin includerea unor beneficii determinate de deductibilitatea unor categorii de cheltuieli sau prin practicarea unor rate de impozitare a veniturilor microîntreprinderilor mai favorabile la determinarea acestei categorii de impozit.
Această reformă va avea drept rezultat:
a) un regim de taxare specific microîntreprinderilor, fără facilități fiscale specifice datorită sistemului fiscal avantajos de impunere a acestora și fără mecanisme de optimizare fiscală care să susțină micii antreprenorii pentru a desfășura activități de business de mici dimensiuni într-un mediu competițional corect și competitiv, care să asigure predictibilitate pentru acest tip de antreprenoriat.
b) Măsuri fiscale de eliminarea a divizării artificiale a bazei de impozitare, eliminarea deducerilor fiscale și de revizuire a cotelor de impozitare pentru a asigura un sistem fiscal corect și competitiv astfel încât micile afaceri să poată fi susținute ca modalitate de asigurare a unei dezvoltări economice pe termen lung pentru micii întreprinzători;
c) un mecanism de stimulare a investițiilor pentru micii antreprenori prin intermediul creditului fiscal sau după caz prin alocări de granturi cu această destinație pentru a implementa acele categorii de investiții care facilitează tranziția verde și digitală și astfel asigură sustenabilitatea business-urilor de mici dimensiuni.
Planul bugetar-structural național pe termen mediu - 2025-2031 poate fi consultat AICI.
Se încarcă comentariile...
