Interviu Reacțiile piețelor internaționale la noile măsuri fiscale ale României. Anastasiu: urmează reforma companiilor de stat și reducerea cheltuielilor

Reformele bugetare asumate de Guvernul Bolojan în regim de urgență încep să producă efecte concrete pe piețele internaționale: titlurile de stat emise recent au atras cerere peste așteptări, iar dobânzile au scăzut comparativ cu lunile anterioare.

Dragoș Anastasiu, Sursă foto: Facebook

„Măsurile economice pentru consolidarea fiscală, pe care și le-a asumat Guvernul în fața Parlamentului, au fost necesare pentru a credibiliza România în fața instituțiilor financiare internaționale cu privire la angajamentul de a reduce deficitul bugetar. Sunt măsuri nepopulare, pe care nimeni nu și le-a dorit, și pe care acest Guvern nu le-a luat cu plăcere, însă, repet, au fost necesare pentru că aduc efecte imediate în redresarea deficitului bugetar și a credibilizării țării noastre pe plan international”, a declarat, pentru Adevărul, vicepremierul Dragoș Anastasiu.

Economii de peste 240 milioane euro la buget

Executivul condus de Ilie Bolojan, adaugă el, a avut la dispoziție șapte zile pentru a prezenta Comisiei Europene un plan de consolidare fiscală la reuniunea EcoFin de pe 8 iulie. „Acest pachet de măsuri a recredibilizat România pe piața internațională, dovadă fiind succesul emisiunilor în dolari și euro ale ministerului de Finanțe. Aceste împrumuturi au fost suprasubscrise, respectiv interesul pentru achiziția de titluri românești, pe piața internațională, a fost foarte mare, cererea a depășit oferta. Iar dobânzile au fost mai mici în comparație cu emisiunile în dolari și euro lansate în luna martie. Îi felicit pe domnul ministru Nazare și echipa de la ministerul Finanțelor pentru acest succes. Astfel, pentru emisiunea de 2 mld. dolari, cu o maturitate de 5 ani spread-ul (marja de risc) a fost cu 0,70 puncte procentuale mai mică. Economia la buget pentru dobânzile aferente acestui împrumut (comparativ cu cele ale împrumutului din luna martie) este de 14 milioane de dolari pe an.

Pentru întreaga maturitate de cinci ani, vorbim de o economie de 70 de milioane de euro. În cazul emisiunii de 1,75 mld. de dolari, cu o maturitate de 10 ani, comparând tot cu marja de risc a emisiunii din luna martie, economia este de 12,25 milioane de dolari pe an, respectiv 122,5 de milioane de dolari pe zece ani. În cazul emisiunii de eurobonduri de 1,5 miliarde de euro cu o maturitate de 14 ani, reducerea marjei de risc a fost de 0,25% puncte procentuale. Asta se traduce într-o economie la buget (cu privire la costul dobânzilor) de 3,75 de milioane de euro pe an, respectiv 52,5 miliane de euro în14 ani. Iar dobânzile la împrumuturile statului se plătesc tot din banii contribuabililor”, punctează Dragoș Anastasiu.

De asemenea, agenția de rating Moody’s a anunțat că apreciază eforturile Guvernului României de a reduce deficitul bugetar, considerând că măsurile fiscal-bugetare recent asumate sunt „un pas important” în direcția echilibrării bugetare, conform spuselor sale.

Urmează reforma companiilor de stat și plafonarea exceselor

„În ceea ce privește excesele și inechitățile cu privire la salarizarea la stat, un prim pas spre echilibrarea acestora se va realiza în pachetul 2 de reformă, care va fi anunțat la sfârșitul acestei luni. Acest pachet cuprinde totodată și reforma și restructurarea companiilor de stat, pornind de la numărul membrilor din consiliile de administrație cât și remunerațiile acestora. Eficientizarea firmelor cu capital majoritar de stat este o reformă prioritară pentru Executiv. Atât eu cât și premierul Bolojan ne-am fi dorit să putem începe cu aceste reforme de restructurare și eliminare a exceselor din aparatul bugetar, însă acestea necesită timp și modificări legislative ample, iar problema urgentă a deficitului bugetar nu ne-a acordat acest timp”, mai spune Dragoș Anastasiu.

Potrivit declarațiilor sale, o altă prioritate la care lucrează, în prezent, este cea a stabilirii unui cadru de performanță pentru instituțiile statului. „Și este esential ca acest cadru să fie ireversibil, respectiv să nu poată fi modificat odată cu guvernul. Schimbările se fac de sus în jos, pornesc de la miniștri și șefi de instituții, prin puterea exemplului, în primul rând. Unele contracte ale unor directori de instituții sunt “betonate” și nu pot fi modificate imediat. Ce putem face este să umblăm la legislație în așa fel încât să nu mai existe portițe pentru excese din banul public. Schimbarea paradigmei în care funcționează statul român acum este un proces de durată, însă, vestea bună este că s-a început reforma. Consolidarea fiscală și reducerea deficitului implică măsuri care se aplică în toate direcțiile”, concluzionează Dragoș Anastasiu.

România se confruntă cu una dintre cele mai ridicate cote ale deficitului bugetar din Uniunea Europeană, situându-se constant peste pragul de 3% impus prin Pactul de Stabilitate. În primele cinci luni ale anului 2025, deficitul a fost de 3,39% din PIB, în ciuda unei creșteri economice moderate. Pe acest fond, presiunea venită din partea Comisiei Europene, a agențiilor de rating și a piețelor internaționale a crescut semnificativ. La reuniunea EcoFin din 8 iulie, România trebuia să prezinte un plan credibil de ajustare bugetară, în lipsa căruia risca să intre într-o procedură de deficit excesiv mai dură, să piardă accesul la fonduri europene, să se confrunte cu majorarea dobânzilor la împrumuturi și să piardă încrederea investitorilor internaționali.