Preţul de referinţă a masei lemnoase va fi stabilit de Romsilva

Guvernul a modificat şi completat Regulamentul de valorificare a masei lemnoase pentru a clarifica modul în care Regia Naţională a Pădurilor va determina preţul de referinţă, ministrul Mediului, Cristina Palmer, precizând că preţul final va fi cel stabilit de piaţă în urma licitaţiilor.

“A fost nevoie să luăm aceste măsuri în această situaţie de blocaj, practic în clipa de faţă avem numai 1,5 milioane de metri cubi de masă lemnoasă care s-au licitat. Este deja târziu în sezon, anul trecut pe vremea aceasta aveam mai mult de patru milioane de metri cub licitaţi şi trebuie deblocată situaţia pentru că atfel vor fi consecinţe inclusiv pe bugetul Romsilva şi bineînţeles pe toţi operatorii economici care pot să sufere din această cauză”, a spus ministrul Mediului, Cristina Palmer, miercuri, la finalul şedinţei în care Guvernul a aprobat această hotărâre.

Ea a adăugat că în urma deciziei Executivului directorul general al Regiei Naţionale a Pădurilor are responsabilitatea stabilirii preţului de referinţă pentru masa lemnoasă, iar după aceea preţul final va fi dat de piaţă, în urma licitaţiilor, informează Mediafax.

Cristina Palmer a amintit că una dintre revendicările operatorilor economice se referea la faptul că preţul de referinţă al masei lemnoase practicat de Romsilva, obţinut prin vechea metodă, era mai mare ca în alţi ani şi mai mare decât unele preţuri practicate pe plan extern.

Potrivit noilor reglementări, “preţurile de referinţă” pentru fiecare an de producţie sunt preţurile masei lemnoase pe picior care se recoltează din fondul forestier proprietate publică şi vor fi determinate anual, în condiţii de piaţă, în funcţie de specie sau grupa de specii, de gradul de accesibilitate, de sortiment şi de tehnologia de exploatare. Preţurile de referinţă pentru fiecare an de producţie pot fi revizuite o singură dată în cursul unui an, în baza unei note justificative.

Până în prezent, preţul de referinţă era definit doar pentru proprietatea publică a unităţilor administrativ teritoriale, noua definiţie acoperind şi proprietatea publică a statului. Noua definiţie permite modificarea preţului de referinţă în cazul în care condiţile pieţei o impun.

De asemenea, hotărârea de Guvern introduce o prevedere prin care se defineşte gradul de accesibilitate, unul din criteriile în baza căruia se determină preţul de referinţă pentru fiecare an de producţie. Acest criteriu este instituit în scopul stabilirii corecte a distanţei de colectare. Potrivit noilor reglementări, ”gradul de accesibilitate este distanţa determinată pe baza măsurătorilor din teren, pe traseul instalaţiei de scos-apropiat, dintre centrul de greutate al suprafeţei parchetului şi cea mai apropiată cale cu caracter permanent pentru transportul de mărfuri, rutier sau feroviar sau punctul naval de încărcare”.

O altă modificarea vizează stabilirea preţului de pornire pentru masa lemnoasă vândută la licitaţie. Potrivit reglementărilor introduse, preţul de pornire la licitaţie pentru fiecare partidă se stabileşte pornind de la preţul de referinţă aferent acesteia. Preţul de referinţă aferent fiecărei partide se calculează în funcţie de preţul de referinţă pentru fiecare an de producţie. Preţurile de referinţă pentru fiecare an de producţi pentru masa lemnoasă provenită din fondul forestier proprietate publică a statului se aprobă înainte de licitaţia principală, prin decizie a conducătorului administratorului fondului forestier proprietate publică a statului şi pot fi stabilite la nivel naţional, judeţean sau local, după caz.

Modificarea legislaţiei, iniţiată de Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, şi revizuirea mecansimului de stabilire a preţului au fost convenite de un grup de lucru care s-a constituit vineri pentru a identifica soluţiile la problemele generate de blocarea tranzacţiilor de masă lemnoasă.

Reprezentanţi ai industriei lemnului au protestat în urmă cu aproximativ 2 săptămâni, susţinând că Romsilva a crescut cu 300% preţul minim de pornire la licitaţiile de vânzare a masei lemnoase, motiv pentru care acestea au fost boicotate, creându-se un blocaj, în timp ce regia susţine că preţurile sunt ca în 2015.

Ei au cerut adoptarea în regim de urgenţă a unor decizii care să permită accesul real la resursa de masă lemnoasă, modificarea contractului de vânzare-cumpărare impus unilateral de RNP şi eliminarea clauzelor abuzive ce contravin legislaţiei în vigoare, reprogramarea licitaţiilor principale la direcţiile silvice unde s-a adjudecat mai puţin de 50% din volumul oferit la licitaţie, cu preţuri de pornire /de referinţă la nivelul preţurilor de pornire la licitaţie practicate în 2015, adoptarea de măsuri prin care să fie transparentizată valorificarea şi vânzarea masei lemnoase de către RNP-Romsilva, interzicerea reţinerii şi exploatării fără licitaţie de către RNP-Romsilva a masei lemnoase proprietate publică a statului, organizarea licitaţiilor publice cu strigare pentru valorificarea masei lemnoase, eliminarea licitării în plic – pădurea nu se poate vinde la ”loz în plic”, controale tematice ale Gărzilor Forestiere şi în pădurile administrate de Romsilva şi depolitizarea Romsilva.

De asemenea, Corpul de Control al primului-ministru a început o acţiune de control la Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva vizând activitatea din ultimii doi ani a instituţiei.

Holzindustrie, după protestul forestierilor: Cumpărăm volume mari din import, nu din Suceava

Holzindustrie Schweighofer susţine, ca reacţie la un protest al forestierilor organizat la Suceava, că grupul nu poate avea un impact semnificativ asupra aprovizionării firmelor locale cu materie primă întrucât achiziţionează volume reduse de la Direcţia Silvică Suceava şi cantităţi mari din import, conform Mediafax.

“Ne distanţăm de orice acuzaţii privind un aşa-zis impact asupra aprovizionării firmelor locale cu materie primă, deoarece volumul achiziţionat de către Holzindustrie Schweighofer de la Direcţia Silvică Suceava este unul foarte mic. Astfel, la nivelul anului trecut, am achiziţionat de la RNP – Romsilva – Direcţia Silvică Suceava mai puţin de 10% din volumul total comercializat de către aceasta, restul de peste 90% rămânând disponibil pentru celelalte firme participante la licitaţii. În contextul scăderii volumului de masă lemnoasă pusă pe piaţă, compania noastră a achiziţionat volume importante de lemn din import”, arată Holzindustrie Schweighofer, într-un comunicat.

Compania arată că este cel mai mare importator de buştean atât din judeţul Suceava, cât şi din România.

“În anul 2015, compania a cumpărat doar pentru fabrica din Rădăuţi aproape 1 milion m3 de buştean din ţări precum Lituania, Polonia, Ucraina, Belarus şi Rusia. Acest lemn este ulterior prelucrat în ţară, cu forţă de muncă locală, astfel că i se adaugă plus valoare şi generează sume importante pentru bugetul local şi cel al statului român sub formă de taxe şi impozite. Mai mult decât atât, începând cu sfârşitul anului trecut, firma noastră a importat 4 trenuri de cherestea din Germania, pe care o prelucrăm în România, oferind valoare adăugată fiecărui metru cub prelucrat”, mai arată Holzindustrie Schweighofer.