Ponta, la Chişinău: România este capabilă să investească în infrastructura energetică din Moldova. Sunt vizate două proiecte, atât pe gaze cât şi electricitate

Gazoductul Iaşi-Ungheni a fost terminat anul trecut, dar trebuie continuat până la Chişinău, investiţia necesitând între 110 şi 150 de milioane de euro

România este capabilă în acest moment să investească în Republica Moldova pentru proiecte de interconectare energetică, astfel încât statul vecin să aibă permanent două surse de aprovizionare cu gaze şi electricitate, precum şi opţiunea de a alege cea mai ieftină variantă, a declarat premierul Victor Ponta la Chişinău.

Şeful Guvernului român se află, joi, în vizită în Republica Moldova.

„Să aveţi întotdeauna două surse: şi de gaze, şi de energie electrică, şi să accesaţi pe cea care este cea mai bună, mai ieftină, mai sigură. România este capabilă, are în acest moment resursele necesare - creştere economică, companiile noastre din energie au avut în 2014 profituri importante - şi putem să investim în Republica Moldova“, a spus Ponta, arătând, într-o conferinţă de presă susţinută alături de omologul său moldovean Chiril Gaburici.

Ponta a adăugat că este nevoie doar ca înţelegerile politice să fie aplicate.

Gazoductul Iaşi-Ungheni va fi prelungit până la Chişinău şi Oneşti

Reprezentanţii celor două guverne au semnat un memorandum care prevedere prelungirea gazoductului Iaşi-Ungheni până la Chişinău, pe partea basarabeană, şi până la Oneşti, pe teritoriul României.

Un document oficial redactat la începutul anului de partea română releva că, potrivit estimărilor preliminare, extinderea gazoductului Iaşi-Ungheni până la Chişinău presupune o investiţie cuprinsă între 110 şi 150 milioane de euro, în funcţie de capacitatea de transport. Magistrala gazieră a fost inaugurată în data de 27 august 2014. Scopul său este reducerea dependenţei Republicii Moldova faţă de gigantul rus Gazprom.

Tronsonul până la Chişinău, cu o lungime de aproximativ 100 de kilometri, ar urma să fie construit pe parcursul a doi-trei ani.

Republica Moldova consumă aproximativ 1,2 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, pe care le importă din Rusia. Regiunea separatistă prorusă Transnistria consumă la rândul ei aproximativ 1 miliard de metri cubi de gaze naturale pe an.

Linia electrică Isaccea-Vulcăneşti

Memorandumul mai prevede realizarea primei interconexiuni de sud a reţelei de electricitate între cele două ţări, Isaccea-Vulcăneşti şi Vulcăneşti-Chişinău, ulterior urmând să fie efectuat un studiu de fezabilitate pentru începerea celei de-a doua conexiuni.

Transelectrica anunţa în noiembrie 2013 că a finalizat lucrările la linia aeriana de interconexiune a sistemelor energetice între România şi Republica Moldova pe segmentul Falciu-Goteşti, prin aceasta putându-se exporta până la 90 MW de energie la finalul lucrărilor de pe partea basarabeană.

Linia porneşte din statia de transformare de la Falciu, judeţul Vaslui, merge paralel cu râul Prut până în apropierea căii ferate ce face legătura cu Moldova, zonă în care traversează râul.

Între timp, nu s-a mai auzit nimic de exportul de electricitate pe această linie şi nici despre linia Suceava-Bălţi.