Piața muncii, în criză de încredere. Cum combatem dezinformarea în rândul tinerilor
0Dezinformarea, lipsa de informație și răspândirea informațiilor false pot avea un impact semnificativ asupra economiei unei țări, specialiștii consultați de „Adevărul” explicând ce e de făcut astfel încât piața muncii să nu mai fie afectată.
Potrivit studiului, încrederea publicului, stabilitatea piețelor și eficiența proceselor decizionale pot fi afectate când informațiile false circulă liber, iar dezinformarea poate alimenta tensiuni sociale și politice, afectând stabilitatea guvernamentală și generând incertitudine economică.
Dezinformarea poate duce la fluctuații ale piețelor financiare și la scăderea atractivității economice a unei țări și poate influența percepțiile angajaților și angajatorilor, afectând recrutarea, retenția și productivitatea muncii.
„Primul pas este să recunoaștem unde se informează astăzi tinerii. Social media a devenit principala lor sursă de știri, depășind televiziunea și presa tradițională. Un sondaj recent al Parlamentului European arată că 42% dintre tinerii între 16 și 30 de ani se bazează în principal pe platforme precum TikTok, Instagram și YouTube pentru a afla noutăți. Aici intervine problema: aceste platforme, deși rapide și accesibile, abundă în conținut neverificat. Deși pare contraintuitiv, generația „nativ digitală” nu s-a născut automat cu un filtru de adevăr instalat”, a declarat pentru „Adevărul” Marius Stanciu, avocat și partener în cadrul societății de avocatură Buju Stanciu și Asociaţii.
Potriivit acestuia, educația și gândirea critică sunt antidotul dezinformării. Tinerii trebuie învățați cum să gândească, nu ce să gândească. Asta înseamnă introducerea sistematică a educației media și digitale în școli și universități. „Nu e suficient să știe să folosească tehnologia; trebuie să și înțeleagă mecanismele din spatele ei. De pildă, să recunoască biasul de confirmare: tendința de a crede o informație dacă le confirmă convingerile anterioare. Astăzi, 6 din 10 tineri cad în această capcană, considerând adevărat ceea ce le sună familiare. Prin ore de gândire critică, simulări și discuții deschise despre știri false, ei pot învăța să își pună întrebări: „Cine spune asta? Care este sursa? Am verificat și alte păreri?””, a adăugat specialistul.
„Omul de pe Facebook” nu e guru în carieră sau economie
Potrivit acestuia, sursele de încredere și mentorii joacă și ei un rol esențial. „În loc să ne bazăm pe “omul de pe Facebook” drept guru în carieră sau economie, ar trebui să promovăm accesul tinerilor la specialiști reali și informații validate. Aici intervin familia, profesorii și chiar angajatorii dispuși să se implice în formarea generației viitoare. Studiile arată că tinerii au mai multă încredere în adulții de referință din viața lor pentru a verifica o informațier: un profesor respectat, un mentor sau un părinte poate orienta un tânăr să deosebească un mit de o realitate. Discuțiile în familie și la clasă despre actualitate, despre cum funcționează industriile (inclusiv cea juridică) și despre știrile virale pot „demola” multe prejudecăți. Să facem gândirea critică contagioasă, la fel cum se viralizează o provocare pe TikTok: odată ce un tânăr deprinde obiceiul de a verifica informația, comportamentul se poate răspândi în grupul său de colegi”, a adăugat Stanciu.
Tehnologia trebuie transformată din parte a problemei în parte a soluției. Platformele online și chiar inteligența artificială pot fi folosite pentru filtrarea și semnalizarea știrilor false. Desigur, AI-ul însuși poate "halucina" fapte pe alocuri, deci nu e un panaceu – un chatbot foarte vorbăreț poate spune povești frumoase, dar imaginare. Însă același algoritm care astăzi livrează clipuri haioase ar putea fi antrenat să și semnalizeze: "Atenție, sursă neverificată!". În plus, inițiative independente precum verificatorii de fapte și platformele de debunking trebuie susținute și popularizate în rândul tinerilor. Dacă pe Instagram putem da follow vedetelor, de ce n-am da follow și unor pagini care demontează fake news-ul?
Nu în ultimul rând, să nu uităm de responsabilitatea presei și a liderilor de opinie. Un tânăr corect informat este rezultatul unui efort comun: școală, familie, media și societate civilă. Corect informare nu înseamnă plictiseală academică, ci prezentarea adevărului într-un mod atractiv. Când sursele de încredere vor deveni la fel de "cool" ca meme-urile virale, tinerii nu vor mai confunda popularitatea cu veridicitatea.
Ce ar trebui făcut pentru ca recrutarea și piața muncii să nu mai fie afectată
Marius Stanciu a explicat pentru „Adevărul” că dezinformarea influențează alegerile de carieră într-un mod insidios. „Imaginați-vă un absolvent care își planifică viitorul profesional în funcție de ce a auzit în bula lui de pe internet. Dacă în acel colț de internet se tot repetă că „industria X nu are viitor” sau că „e plin de șomeri cu diploma Y”, e foarte probabil ca tânărul să evite tocmai acea direcție, uneori în ciuda propriilor aptitudini sau pasiuni. Astfel, economia pierde talente care s-au orientat greșit sau au fost descurajate pe nedrept. De pildă, domeniul juridic suferă de o percepție uneori distorsionată: unii tineri cred că avocatura înseamnă fie glorie instantă ca-n filme, fie rutină plictisitoare fără șanse de succes, două extreme la fel de înșelătoare. Mai nou, se mai adaugă un mit tehnologic: „Oricum o să ne înlocuiască roboții și inteligența artificială, la ce bun să mai dau la Drept?”, spune el, adăugând că, în realitate, profesiile evoluează, nu dispar peste noapte, iar adevărul despre piața muncii trebuie comunicat transparent pentru a contracara aceste narative alarmiste sau fanteziste.
În opinia sa, colaborarea dintre educație și industrie este crucială. Pentru ca recrutarea să nu sufere, tinerii au nevoie de o imagine clară și realistă a oportunităților de pe piața muncii. Asta înseamnă stagii de practică încă din timpul studiilor, programe de mentorat oferite de companii și vizite la sediile firmelor – pe scurt, expunere directă la realitatea profesională. Când un student vede cu ochii lui cum e într-o firmă de avocatură modernă, de exemplu, nu se va mai lăsa convins de stereotipuri auzite online despre “cum e să lucrezi în juridic”. Angajatorii moderni pot juca un rol activ mergând în campusuri, la târguri de joburi, organizând webinarii interactive în care demontează mituri despre domeniul lor. În era Zoom și TikTok, o companie agilă va ști să explice generației Z cu autenticitate ce are de oferit, nu prin comunicate rigide, ci prin dialog deschis și conținut autentic (inclusiv pe social media).
„Este nevoie și de un efort concertat pentru transparentizarea și curățarea pieței recrutării. Aici intervine atât mediul privat, cât și politicile publice. De exemplu, ar trebui descurajată practica anunțurilor de job înșelătoare sau "ghost jobs" – poziții de angajare publicate deși nu există cu adevărat. Știați că aproape un job din cinci listat online este de fapt o iluzie? Astfel de practici nu fac decât să demoralizeze candidații serioși și să creeze confuzie pe piață. Combaterea lor, prin platforme de recrutare mai responsabile și eventual sancțiuni pentru abuz, ar însemna un mediu mai predictibil și corect pentru toți.
Formarea unei gândiri critice la scară largă în rândul forței de muncă emergente este la fel de importantă precum formarea competențelor tehnice. Un angajat care știe să distingă informația solidă de zvon va lua decizii de carieră mai bune și se va adapta mai ușor schimbărilor. Aici companiile pot contribui oferind training-uri de orientare și acces la resurse actualizate despre tendințele din industrie. Un angajator responsabil nu își recrutează oamenii doar ca pe niște CV-uri într-o bază de date, ci îi și educă, îi ajută să își filtreze așteptările în raport cu realitatea. De exemplu, dacă circulă pe rețele un zvon panicard că “toți programatorii vor fi concediați din cauza AI”, o firmă IT ar putea comunica intern și extern care este, de fapt, strategia sa legată de noile tehnologii, liniștind și informând corect candidații și angajații deopotrivă.
Nu în ultimul rând, recâștigarea încrederii este cheia. Atât timp cât publicul va simți că “ce se spune” diferă de “ce se întâmplă” în realitate, neîncrederea va alimenta mai departe dezinformarea. De aceea, companiile, instituțiile de învățământ și autoritățile trebuie să comunice sincer, cu date la vedere și cu exemple concrete. Să arătăm tinerilor eroi reali ai economiei, nu doar povești de succes senzaționale sau, invers, doar cazuri negative. Piața muncii nu este nici apocalipsă, nici paradis – iar tinerii merită o imagine nuanțată, onestă și echilibrată, ca să poată alege informat”, a încheiat el.
Se încarcă comentariile...
