Pensiile speciale provoacă reacții în lanț: Cum văd PSD și PNL cererea mediului privat de a fi consultat

Cererea mediului privat de afaceri de a participa la consultările pe tema pensiilor speciale a stârnit ample reacții din partea unor reprezentanți PNL și PSD.

Pensiile speciale provoacă reacții în lanț

Mediul privat de afaceri a cerut sâmbătă, 18 februarie, în mod public, să participe la consultări privind pensiile speciale, dat fiind că Guvernul, Parlamentul și Curtea Constituțională sunt într-un conflict de interese evident.

Romanian Business Leaders (RBL) a făcut un apel pentru formarea Coaliției pentru PNRR, argumentând că „decizia pensiilor speciale nu poate fi doar a Guvernului, a Parlamentului și a Curții Constituționale, aflate într-un conflict de interese evident”.

Reacțiile nu au întârziat să apară. În timp ce reprezentantul PNL din Comisia de Muncă a Camerei Deputaţilor încurajează discuţiile, PSD susţine că singurii parteneri de dialog ai statului sunt patronatele şi sindicatele.

Ce spun reprezentanții partidelor

În prezent, partidele Puterii încă mai caută o formulă astfel încât Legea pensiilor să nu pice testul de constituţionalitate.

Contactată de „Adevărul“, Raluca Turcan, membru al Comisiei de muncă din Camera Deputaților, susține că Parlamentul și Guvernul își pot da silința să dea o lege a pensiilor bună, însă dă dreptate mediului de afaceri că CCR poate fi în conflict de interese, judecătorii Curţii fiind direct afectaţi. Mai mult, fostul ministru consideră că Ministerul Muncii ar fi trebuit să aibă consultări cu toate categoriile profesionale pe aceste legi.

„Consultările sunt bine-venite în general, mai ales că este o organizație care întrunește atât de mulți reprezentanți ai unor entități care în momentul de față produc plus valoare în România”, a declarat Turcan.

De cealaltă parte, social-democratul Adrian Solomon, membru în Comisia de Muncă a Camerei, susţine că partenerii constituţionali de dialog ai instituţiilor statului sunt patronatele şi sindicatele.

„De aceea există Comisia sau comitetul tripartit la nivelul Guvernului, de aceea ele sunt chemate de fiecare dată, restul sunt dorințe. Singura autoritate legislativă în țară este Parlamentul.

Opinia publică este consultată prin reprezentanții săi în Parlament, de aceea avem democrație reprezentativă și nu avem directă, că ar fi imposibil să legiferăm.

(...) Din nefericire pentru unii care ar vrea să conducă minoritari fiind, încă în România există un vot majoritar care decide anumite politici publici ale statului. Acestea se regăsesc în Parlament, în Coaliția de guvernare și în voturile care se dau acolo, restul care sunt nemulțumiți n-au decât să lupte mai cu talent anul viitor, să convingă electoratul , cât mai mulți cetățeni să îi voteze și să fie ei majoritari după alegerile din 2024.

Asociațiile acestea sunt simple ONG-uri. Între asociațiile de proprietari de la scara unui bloc și această asociație nu este nicio diferență, conform legii. Să pună mâna să organizeze un patronat și atunci vor fi o voce”, a declarat parlamentarul, pentru „Adevărul“.

RBL: Guvernul, Parlamentul și Curtea Constituțională sunt în conflict de interese

„Romanian Business Leaders face un apel către toate organizațiile mediului de afaceri și cele ale societății civile pentru coalizare și solicită Guvernului și Parlamentului ca organizațiile să fie invitate în consultări asupra deciziilor privind pensiile speciale, în condițiile în care Curtea Constituțională nu poate fi arbitru într-un meci în care este jucător. Miza este viitorul României și el nu poate fi lăsat în mâna celor care sunt într-un conflict evident de interese”, a informat RBL, una dintre cele mai reprezentative comunități de antreprenori și lideri de companii din România, ai cărei peste 350 de membri produc peste 5% din PIB și au mai mult de 90.000 de angajați.

Potrivit acesteia, Coaliția pentru PNRR va fi coaliția organizațiilor care vor monitoriza și vor interveni cu toate instrumentele legale posibile ca România să nu rateze șansa modernizării.

„Dacă România ar fi o întreprindere, consiliul ei de administrație ar fi Guvernul și Parlamentul, care au decis să își crească beneficiile. Angajații săi ar fi mediul de afaceri, care acum sunt amenințați de către consiliul de administrație cu scăderea veniturilor prin impozitare suplimentară, care să acopere nevoia consiliului de a-și crește beneficiile. Și ar mai avea întreprinderea România 19 milioane de acționari, populația sa, care riscă să piardă 23 de miliarde de euro, banii rămași din PNRR: autostrăzi, spitale, digitalizare, modernizare”, se arată în informare.

CE: Și pensiile militare fac parte din pensiile speciale

Comisia Europeană a afirmat la începutul săptămânii trecute că reforma pensiilor din România vizează toate pensiile speciale, inclusiv pensiile militare, „cu scopul de a le alinia cu principiul contributivității”.

„Pensiile speciale nu țin de competențele Uniunii Europene (UE). Cu toate acestea, pentru ca România să primească fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR), aceasta trebuie să îndeplinească satisfăcător reformele referitoare la pensiile speciale la care țara s-a angajat prin acest plan. Revizuirea vizează toate pensiile speciale, inclusiv a celor militare, cu scopul de a le alinia cu principiul contributivității și face parte dintr-o reformă mai amplă a sistemului public de pensii, reprezentând un element-cheie al Planului Național de Redresare și Reziliență al României”, arată mesajul transmis de reprezentanța Comisiei Europene la București.

Reforma pensiilor speciale din România este jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Banca Mondială este consultantul însărcinat să propună reforme.

Potrivit sursei citate, reforma privind pensiile speciale este cuprinsă în a treia cerere de plată. Aceasta ar trebui să fie înaintată de România în următoarele luni.

Până acum, Bucureștiul a depus două cereri de plată pentru PNRR. Ultima a fost transmisă în decembrie, iar până acum nu s-a primit un răspuns.

„Nu s-a amânat încasarea celei de-a doua tranșe PNRR – cererea de plată numărul doi este încă în stadiul de evaluare la nivelul Comisiei Europene”, precizează Comisia.