Operațiunea „tăierea sporurilor”, în viziunea economiștilor. „Sectorul bugetar e ca un sat fără câini. Aș lăsa un singur spor”

Contribuabilul român a plătit anul trecut zeci de sporuri – unele de-a dreptul absurde precum sporul de scaun – în valoare de 2,4 miliarde de euro pentru 1,3 milioane de bugetari. Economiștii consultați de „Adevărul” analizează sistemul de sporuri.

Andrei Caramitru vrea eliminarea sporurilor și concedieri în rândul bugetarilor. FOTO: Inquam Photos

12,4 miliarde de lei (cca. 2,4 miliarde euro) este, conform Ministerului Finanțelor, suma acordată, anul trecut, de statul român pentru diferite sporuri de care au beneficiat cei 1,3 milioane de bugetari.

Economiștii susțin că sunt 200 de sporuri în sistemul bugetar și amintim doar câteva dintre ele: de antena, de stres, de scaun, de praf, de radiații, indemnizație de hrană, pentru complexitatea muncii, spor pentru titlul științific de doctor, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică etc.

Una dintre măsurile cuprinse în programul de guvernare este chiar reducerea sporurilor și stimulentelor exagerate, fără a se preciza care sunt acestea.

Reducerea unor astfel de sporuri pare a fi foarte apropiată, având în vedere proiectul de OUG care ar fi, în aceste zile pregătite de guvernul Bolojan, prin care este vizată plafonarea sporului pentru condiții vătămătoare, care va fi limitat la 300 de lei brut, în condițiile în care acum este 15% din salariu, dar nu mai mult de 1.500 de lei brut. Prin plafonarea acestui spor la 300 de lei brut s-ar genera economii de 1,34 miliarde de lei în următoarele 6 luni.

Premierul Ilie Bolojan a susținut, vineri, că sporurile vor fi evaluate în perioada următoare și a subliniat că pentru acordarea acestora e nevoie de condiții clare de performanță. „Avem un număr mare de sporuri”, a arătat premierul.

Doi cunoscuți economiști, Andrei Caramitru și Adrian Negrescu, analizează, la solicitarea  „Adevărul”, sistemul de sporuri din sistemul de stat. 

Negrescu: „sporurile sunt artificii pentru majorarea salariilor uneori și de 5-6 ori”

„În primul rând, sporurile acordate bugetarilor sunt prevăzute de contractele colective de muncă la nivel de ramură, iar din această perspectivă ele nu pot fi tăiate. Pot fi cel mult diminuate, lucru pe care îl vedem în momentul de față prin ordonanța care va fi probabil aprobată astăzi de guvern. Statul acordă undeva la nivelul de 2,4 miliarde de euro în fiecare an pentru sporturile bugetarilor. E o formă de a-i stimula să lucreze mai bine, dar de foarte multe ori aceste sporuri sunt acordate discreționar din pixul șefului de instituție, fără să aibă o legătură directă cu performanța angajaților sau cu nivelul de pregătire al acestora”, susține Adrian Negrescu.

De fapt, spune el, o mulțime de sporuri sunt niște artificii financiare menite să crească salariile bugetarilor, în unele cazuri chiar și de cinci sau șase ori.

„Sporurile trebuie regândite, din punctul meu de vedere, sub forma legii de salarizare în sectorul bugetar, pe care trebuia să o aprobăm încă din 2023 potrivit angajamentelor din PNRR. Acum se încearcă să fie rezolvată problema sporurilor prin aceste ordonanțe de urgență care, din punctul meu de vedere, nu face altceva decât să antagonizeze și mai mult angajații statului în raport cu noul guvern”, explică Negrescu.

El critică decizia de reducere a sporurilor din sectorul bugetar fără o minimă consultare cu sindicatele, fără punerea proiectului în procedură de transparență publică măcar 10 zile.

„Aș menține un singur spor”

Întrebat dacă există sporuri care ar trebui să fie menținute într-o lege a salarizării, Negrescu a susținut: „Eu aș include un singur spor în activitatea bugetarului, acela de performanță asociată activității fiecărui angajat și care să fie acordat în funcție de realizările acestuia. La fel cum se întâmplă și în sectorul privat. Sporurile de antenă, sporurile de stat la calculator, sporurile complexitatea muncii sau cine știe ce alte invenții ale aparatului bugetar existent în momentul de față mie mi se par simple artificii menite să crească salariile bugetarilor”.

El crede că bugetarii ar trebui să primească niște salarii „foarte clare, care să reprezinte un drept garantat pe care să nu poată orice guvern cum vine la Palatul Victoria să le modifice, iar sporurile să fie acordate doar în baza unei radiografii foarte clare a activității acestora așa cum se întâmplă în sectorul privat.”

Negrescu susține că în momentul de față „e un haos total” în salarizarea bugetarilor.

„Nu există niciun fel de filozofie financiară care să justifice modul în care sunt plătiți angajații statului. Sunt diferențe flagrante și bulversante între nivelurile de salarizare între ministere, între instituții publice, între companiile de stat, între toți cei care sunt plătiți din banul public”, explică el.

Asta denotă faptul că în fiecare zonă a aparatului bugetar, fiecare și-a făcut propriile reguli, propriile legi, propriile favoruri menite să le crească salariile.

„Sectorul bugetar e un sat fără câini din perspectiva salarizării și cred că din această perspectivă trebuie luate niște decizii, mai cu seama că noi am ajuns să plătim momentul de față salarii în sectorul bugetar de peste 170 de miliarde de lei, o sumă dublă față de acum 5 ani”, a concluzionat Negrescu.

„200 de sporuri există în sistemul bugetar. Asistați social full pe bani foarte mulți”

„200 de sporuri există în sistemul bugetar, spor de antenă, spor de stres, de scaun, de praf, de bucătărie, de radiații, de mama mă-sii de sporuri din banii noștri. Și primesc și spor de hrană - bani de păpică de parcă salariul e făcut pentru altceva. Și primesc și vouchere de vacanță. Asistați social full pe bani foarte mulți și care zac tâmp prin birouri infecte”, a scris pe o rețea de socializare economistul Andrei Caramitru.

Șefii, spune specialistul, pot să câștige mult mai mult: „Te pui în câteva comiții și comitete. Și iei mii de lei pe fiecare “ședință”, de parcă nu ăsta e jobul tău.”

Caramitru nu este acord nici cu zilele în plus de vacanță: „10-12 zile în plus pe an. Și după mai iau vacanțe la greu că își iau concediu fake pe motiv de boală plătit de la noi.”

El critică și lipsa de randament a unor bugetari: „Și mulți din ăștia nu fac absolut nimic, zero barat. Jumate din UAT-uri, din primării, au pe hârtie sub 3.000 de oameni (în realitate sub 2.000) cât o stradă de oraș. Dar au primărie full cu tot tacâmul domne ca să aibă de unde păpa.”

Economistul vorbește și despre mediul rural, unde susține cǎ „e jale”. El dă exemplul școlilor unde niciun copil nu mai promovează. „Profesorii nici nu vin pe acolo, e totul fake. Numărul de copii a scăzut per total cu 37% în ultimii 20 de ani, minus 70% în zone pierdute din rural. Credeți ca a fost redus vreun post ceva? Nu, nu, nu! Și face educație? Nu, nu, nu. Păi atunci de ce mama voastră să vă mai plătim?”, spune el.

„Aș lăsat maxim 700.000 de angajați la stat”

Caramitru propune și reducerea drastică a aparatului de stat. „Eu aș dimensiona aparatul statului la maxim 700’000 cu profesori poliție armata administrație tot. Tăiat peste tot masiv. De la 1.3 milioane. În 5 ani. Jumătate din UAT-uri - comasate. Județe - maxim 12. Ministere - 8. Există tehnologie, AI face munca mult mai bine decât toți frecangii ăștia de dosare cu șină. Cei care rămân sunt ăia buni și plătiți bine însă, dar sunt ocupați și fac chestii utile!”, detaliază el.

Economistul vine și cu o soluție pentru angajații care vor fi lăsați fără slujbe:

„Nu găsesc nimic de făcut oamenii ăștia ? Nu-i bai. Se pot culege căpșuni în diaspora. Se poate da cu mopul pentru ajutor social . Pot culege gunoaiele aruncate pe jos. Pot crește găini în curte. Nu ma intereseaza. Se vor isteriza ? Evident. Doar ca 80% din populație nu mai vrea. Nu e treaba noastră să vă găsim soluție de viață. Ghinion.”