NYT: Est-europenii, încă, dispuşi să se împrumute

Românii preferă împrumuturile în euro, unde dobânda este mai mică

Nicio altă regiune nu a suferit o cădere economică mai profundă decât Europa de Est. Principala cauza care a determinat ca această parte a lumii să iasă complet şifonată din criza economică este împrumutul masiv în euro sau în alte monede străine, anunţă New York Times.

Când monedele naţionale ale României şi Ungariei au început să piardă teren în faţa euro, populaţia şi oamenii de afaceri au început să plătească din ce în ce mai mult pentru a acoperi datoriile. Pentru calmarea situaţiei a fost nevoie ca Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană să pompeze bani grei în economiile celor două state, scrie New York Times. În total, împrumuturile externe ale celor două state s-au ridicat la circa 52 de miliarde de euro.

De aceea, disponibilitatea instituţiilor financiare occidentale de a acorda acelaşi gen de împumuturi care au cauzat haosul din cele două state este mai mult decât surprinzătoare.

Resuscitatea împrumuturilor în moneda unică europeană în statele care nu fac parte din zona euro pune pe gânduri unii economiştii. Alţii consideră că restricţionarea împrumuturilor în monedă străină este contraproductivă, deoarece ar îndepărta o sursă crucială de capital necesar creşterii economice. Totuşi, toţi sunt de acord că statele în curs de dezvoltare trebuie să creeze condiţii favorabile pentru înflorirea împrumuturilor în moneda proprie.

Pentru ca statele din Europa de Est să cunoască din nou creştere economică, este nevoie de acelaşi tip de credite care le-au şubrezit economia. Ungaria şi România au cunoscut, în 2009, o contracţie economică de 6,3, respectiv 7,1% din Produsul Intern Brut (PIB), în parte şi din cauza instabilităţii determinate de împrumuturile în valută. Şi Polonia şi Cehia au cunoscut presiunea creditelor în valută, însă au ştiut să managerieze mai bine situaţia şi deja au anunţat ieşirea din recesiune.

În Ungaria şi România rata dobânzii pentru împrumuturile în moneda naţională este mai mare decât pentru cele în euro. Dobânda crescută este un rezultat al inflaţiei ridicate şi a politicilor fiscale imprudente. Potrivit Erste, rata unei ipoteci în valoare de circa 34.000 de euro (7,5 milioane de florinţi) ajunge, pentru un împrumut în moneda naţională la 85.000 de florinţi pe lună, în timp ce pentru un împrumut în euro, rata este de doar 76.000 de florinţi, cu circa 10% mai mică. Populaţia din ambele state a cunoscut pe pielea ei ce înseamnă fluctuaţia cursului de schimb în 2009.

"Poţi aborda problema creditării în valută îmtr-un mod responsabil sau într-unul iresponsabil", a declarat Bernhard Spalt, şeful diviziei de risc de la Erste Bank.

UniCredit a precizat, printr-o declaraţie, că întotdeauna această problemă a fost abordată într-un mod "responsabil şi neagresiv". Raiffeisen International, cunscută pentru disponibilitatea de a investi în  pieţe precum Kosovo, a încetat să acorde împrumuturi în monedă stăină în Ucraina, însă a păstrat acest serviciu în România şi Ungaria.

Erste este cel de-al treilea mare creditor al regiunii, după UniCredit şi Raiffeisen International.

Între timp, autorităţile locale şi cele comunitare încearcă să facă mai atractive împrumuturile în moneda naţională.