Mihai Tănăsescu: România se poate finanţa singură, iar Acordul de la Viena ar trebui prelungit

Decizia României de a nu mai trage ultima tranşă din împrumutul de la FMI arată că România se poate finanţa singură, iar până în 2012, deficitul bugetar al României va trebui să fie acelaşi, indiferent de metoda de calcul al acestuia, a declarat reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu.

El a explicat, pentru Agerpres, că nu este momentul potrivit pentu privatizarea CEC-ului, iar Acordul de la Viena ar trebui să fie prelungit pe încă şase luni.

"Decizia României de a nu mai trage ultima tranşă trebuie privită ca un semn de revenire a încrederii investitorilor în România, pe de o parte, iar pe de alta, ca un semn de evoluţie pozitivă a economiei româneşti în 2011 şi, în special, în trimestrele următoare, dar şi ca o atitudine proactivă din partea României.
Atâta timp cât rezervele Băncii Centrale sunt la un nivel suficient, sustenabil, care constituie o ancoră puternică atât pentru încrederea investitorilor, cât şi pentru sustenabilitatea macroeconomică, decizia de a nu mai trage ultima tranşă rezultă din însăşi această. Avantajul constă în faptul că România nu va mai plăti dobânzi şi alte cheltuieli, dar decizia de a nu mai accesa această tranşă este un semnal că economia s-a stabilizat şi merge spre etapa de creştere", a spus Tănăsescu.

El a explicat că de ce e de înţeles de ce România doreşte să ia banii de la Uniunea Europeană, dar nu şi pe cei de la FMI: "Banii de la UE sunt mult mai ieftini decât cei proveniţi din alte împrumuturi pe care România le-ar putea lua de pe piaţa privată şi contribuie la diversificarea portofoliului de datorii al României, dat fiind că acest credit de la UE are o maturitate lungă. De aceea, cred că este un avantaj să luăm această tranşă de la UE".

"Este limpede că România are, în momentul de faţă, capacitatea de a se finanţa singură, prin împrumuturi de pe piaţa internă şi externă, iar semnalul care va fi dat investitorilor prin neaccesarea ultimei tranşe, prin tratarea ei ca una preventivă, arată că România trece într-o altă etapă, de la una de stabilizare, la una de creştere economică", a mai spus Tănăsescu.

În privinţa diferenţei între deficitul bugetar calculat prin metoda cash, faţă de cea practicată în UE, care include şi arieratele, reprezentantul României la FMI a precizat că ţinta stabilită "este că în 2012, deficitul calculat atât pe metoda cash, cât şi pe metoda ESA, să ajungă la aproximativ 3% din PIB".

"Prognoza pentru 2011 a rămas neschimbată şi ea se află uşor într-un trend pozitiv, iar prognoza pentru 2012 este mai bună decât cea din acest an arată că reformele se îndreaptă către un drum lung de sustenabilitate. Problema cheie rămân fondurile structurale, iar atragerea lor poate conduce la un plus de creştere economică faţă de potenţialul efectiv al României, iar aceasta trebuie să fie acum prioritatea pentru autorităţile române. Faptul că se continuă aceste reforme arată un comportament responsabil faţă de situaţia mondială, ca şi faţă de un comportament care a dus, în anii de boom economic, la apariţia dezechilibrelor care sunt acum pe cale să fie aduse la normal", a subliniat Tănăsescu.

"Ca să ne referim la cifre, performanţa economică a României în 2011 se traduce prin creştere economică de 1,5%, deficit bugetar de 4,4% şi o inflaţie de 3,5% plus sau minus 1%, dar nu trebuie să fie uitate lucrurile care nu se pot exprima neapărat în cifre, cum sunt stabilitatea fiscală şi atitudinea proactivă în procesul de restructurare, ceea ce va duce la o îmbunătăţire de eficienţă în cadrul companiilor statului", a adăugat acesta.

Un alt aspect important, a atras atenţia Tănăsescu este prelungirea Acordului de la Viena, care ar trebui prelungit cel puţin şase luni: "în luna martie va avea loc o discuţie pe această temă. Acordul ar trebui să fie menţinut, pentru că băncile care au intrat în această iniţiativă şi-au păstrat, în ultimii doi ani, expunerea pe România, ceea ce a fost un pilon de stabilitate. De aceea cred că ar trebui să fie prelungită perioada de aplicare a Acordului cu cel puţin şase luni".

Pe de altă parte, Mihai Tănăsescu a atras atenţia că "CEC-ul, ca oricare bancă, trebuie să îşi mărească capitalul şi trebuie văzut care sunt cele mai potrivite căi pentru a deveni o bancă mai activă şi cu o cotă mai mare pe piaţă. Ca în oricare companie, privată sau de stat, o îmbunătăţire a managementului este absolut necesară". "Nu consider însă că ar fi oportună o privatizare a CEC-ului în acest moment", a precizat reprezentantul României la FMI.