Marcel Boloș: Creșterea economică a României va fi în 2023 cu 23% mai mare datorită fondurilor europene

Proiectele finanțate din fonduri europene aflate în curs de implementare vor genera o creștere economică mai mare cu aproape un sfert față de nivelul pe care l-ar fi avut în lipsa acestor programe, a declarat astăzi Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. 

„Politica de Coeziune este cea mai importantă unealtă europeană de investiții. Este un vector pentru creșterea economică, crearea de locuri de muncă și dezvoltare”, a spus Marcel Boloș luni (3 aprilie), aflat la Iași alături de comisarii europeni Nicolas Schmit (muncă și drepturi sociale) și Elisa Ferreira (coeziune și reforme), dar și alături de Marius Budăi, ministrul Muncii.  

Aceștia participă la evenimentul organizat în România pentru a marca lansarea următoarei Politici de Coeziune a Uniunii Europene, cadrul comunitar prin care sunt alocate fonduri europene statelor membre. 

„Politica de coeziune a adus României competitivitate economică, iar productivitatea muncii a crescut cu 64% datorită fondurilor europene. Este limpede că sprijinul oferit de fondurile europene a contribuit substanțial la aceste cifre. 

Ne așteptăm ca proiectele pe care le avem în lucru până la finele anului să aducă o creștere economică mai mare cu 23%”, a continuat Marcel Boloș. 

În următorul exercițiu financiar al UE, în perioada 2021-2027, România are alocate fonduri europene în valoare de 46 de miliarde de euro. De la aderarea la UE, în 2007, și până la 1 ianuarie 2023, România a atras peste 80 de miliarde de euro în acest fel.

În 2022, România a avut o creștere economică de 4,8% față de anul anterior. Aceasta a fost pusă și pe seama nivelului record al absorbției de fonduri europene. Anul trecut, acesta a ajuns la 11,3 miliarde de euro, adică 4% din Produsul Intern Brut al României. 

De la aderarea la Uniunea Europeană, în 2017, România a virat 26,5 miliarde de euro la bugetul UE. În același interval, însă, în România au intrat peste 80 de miliarde de euro din bani europeni. Diferența netă în favoarea României se ridică astfel la 53,5 miliarde de euro. 

Cele mai mari investiții finanțate parțial sau total prin fonduri europene au fost în infrastructura rutieră, feroviară, aeriană și maritimă. Totodată, proiecte ample au vizat și extinderea și modernizarea rețelelor de canalizare, de alimentare cu apă potabilă și stațiile de tratare a apelor uzate. 

Cele mai vizibile proiecte la nivel social finanțate cu fonduri europene au fost însă cele din Sănătate și Educație. Statisticile arată că 205 unități medicale din România au fost reabilitate, modernizate sau dotate cu bani europeni. Tot cu fonduri europene au fost cumpărate și 1.100 de ambulanțe.  În Educație, peste 26.500 de copii beneficiază de școli renovate sau chiar construite cu fonduri europene.