Adevărul Video Explainers: Balanța de plăți România-UE. Cât am dat și cât am luat

Vă puteți imagina cum ar arăta astăzi România dacă nu ar fi parte a Uniunii Europene? Cel mai ușor este să ne uităm la alte țări din regiune, vecine României, care rămân în afara blocului comunitar. 

Între toate dezbaterile despre făina de greieri și numărul de vaccinuri cumpărate în pandemie, este tot mai greu să nu uităm că aderarea la Uniunea Europeană a fost motivul și motorul din spatele celor mai mari reforme văzute în țara noastră. 

Astăzi, însă, vom face mai mult decât să comparăm mere cu pere. Tragem linie și facem un bilanț la zi al României în Uniunea Europeană. Nu vorbim de concepte, ideologii și politică, ci doar despre bani.  

La fiecare euro dat, am primit înapoi trei euro

Unul dintre cele mai rostogolite mituri legate de viața României ca membră a Uniunii Europene este faptul că, anual, dăm către Bruxelles mai mulți bani decât atragem prin fonduri europene. Realitatea, însă, este că România este beneficiar net și nu contributor net - în balanța de plăți cu Uniunea. Cu alte cuvinte, statisticile arată clar că România a luat mai mult decât a dat.

La 1 ianuarie 2023, adică la 16 ani de la aderare, România virase la bugetul UE puțin sub 26,5 miliarde de euro. Nu e deloc o sumă mică. 

Însă, în aceiași 16 ani în care am cotizat în total această sumă, în România au intrat aproape 80 de miliarde de euro din bani europeni. Rezultă o diferență netă de peste 53,5 miliarde de euro. Cu alte cuvinte, pentru fiecare euro pe care l-am dat Uniunii, aceasta ne-a trimis înapoi trei. 

Doar anul trecut, România a atras 11,3 miliarde de euro. Asta înseamnă 4% din Produsul Intern Brut al României din 2022. Comparativ, bugetul alocat anul trecut pentru Educație a fost de 2,2% din PIB. 

Ne-am obișnuit să auzim că România este codașă la absorbția fondurilor europene. Că nu știm, nu putem și chiar nu vrem proiecte finanțate cu bani de la Uniunea Europeană. 

Sursa: Raportul Anual al Consiliului Fiscal, 2020

Într-adevăr, rata de absorbție nu a fost niciodată de 100%. Nu am luat toți banii pe care i-am fi putut lua.

Proiecte mari de infrastructură, finanțate cu bani europeni

Să luăm exemplul Programului Operațional Regional, sau POR. Prin acesta, România a avut la dispoziție peste 8 miliarde de euro. Rata de absorbție pe acest program a fost puțin sub 89%. 

Totuși, cu cei peste șase miliarde de euro pe care i-am atras, au fost construiți 459 de kilometri de drumuri și alți 690 de kilometri au fost modernizați. 

Încă 170 de kilometri de cale ferată au fost modernizate, la fel și 14 aeroporturi și 4 porturi. 

Sunt peste cinci milioane de români care beneficiază, astăzi, de alimentare cu apă potabilă la standarde mai bune, canalizare și tratarea apelor uzate datorită proiectelor finanțate din fonduri europene. Aproape o mie de kilometri de canalizare au fost construiți astfel. Rețeaua de distribuție a apei potabile a fost extinsă cu 850 de kilometri și alți 200 de kilometri au fost reabilitați.  

Printr-un alt program, cel care vizează Competitivitatea, aproape 74.000 de companii au primit fonduri europene pentru dezvoltarea afacerilor. 

Datele arată că, prin fondurile europene atrase de România, au fost create aproape 65.000 de locuri de muncă, iar alte 26.000 au putut fi păstrate. 

În plus, tot prin fonduri europene au fost cumpărate 171 de mijloace de transport în comun - adică tramvaie, autobuze electrice și troleibuze. 

Și în domeniul Sănătății investițiile din fonduri europene au fost cuantificate. 205 unități medicale au fost reabilitate, modernizate sau dotate. Peste 1.100 de ambulanțe au fost cumpărate astfel. 

În Educație, cifrele arată că peste 26.500 de copii învață astăzi în școli mai bune datorită fondurilor europene. Aproape 18.000 de școli au primit dispozitive IT, adică tablete și calculatoare, de care au beneficiat aproape 230.000 de elevi. 

Politica de Coeziune 2021-2017, lansată la Iași

Fondurile europene care se alocă fiecărui stat comunitar au ca scop principal reducerea decalajelor dintre țările membre. Tradițional, acestea sunt mai accentuate între Estul și Vestul blocului comunitar. Așa au apărut sintagme precum „Europa în două viteze”. 

Și nu e vorba despre productivitate, mentalitate sau numărul de ore lucrate. Pur și simplu, țările din Vest au pornit în UE cu industrii puternice și fabrici care funcționau deja într-o economie liberă, bazată pe cerere și ofertă. Să ne amintim doar cum arătau întreprinderile românești în primii ani după căderea comunismului. „Industria românească este un morman de fiare vechi”, a spus atunci premierul Petre Roman.

Populația n-a primit deloc bine această remarcă, însă deceniile care s-au scurs de atunci au dovedit că, în starea în care se aflau, fabricile românești nu aveau nicio șansă în capitalism. 

Pentru recuperarea acestor decalaje, Uniunea Europeană funcționează în baza unei politici de coeziune. La începutul lunii aprilie, la Iași va avea loc evenimentul pentru lansarea Politicii de Coeziune prin care se vor aloca fonduri europene până în 2027. 

În cadrul evenimentului, care va dura două zile (3 și 4 aprilie), Nicolas Schmit, comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, și Elisa Ferreira, comisarul european  pentru coeziune și reforme, vor veni în România și vor efectua vizite la Iași, Vaslui și București. 

Luni dimineața, cei doi comisari europeni se vor întâlni cu premierul Nicolae Ciucă, cu Marcel Boloș, ministrul investițiilor și proiectelor europene, și cu ministrul muncii și solidarității sociale, Marius Budăi.