Mâncarea francizată, afacere de 32 milioane euro pe an

800 milioane de euroCifra anuală de afaceri generată în România de toate companiile care funcţionează în sistem de franciză

franciză care au reuşit foarte bine să câştige clienţii români şi să se impună pe o piaţă descoperită relativ recent. Businessul, importat pentru prima oară de România în 1995, capătă pe zi ce trece noi dimensiuni, generând cifre de afaceri tot mai însemnate.
Potrivit datelor furnizate de Asociaţia Reţelelor de Franciză din România (ARFR), franciza generează o cifră de afaceri de 800 milioane de euro. Cel mai mare aport, respectiv 37,5%, îl au companiile din industria de băuturi alcoolice şi din sectorul materialelor de construcţii. Pe locul doi se află francizele de distribuţie şi retail - modă, bijuterii, electrice şi electrocasnice, produse petroliere şi cosmetice, care însumează o cifră de afaceri de 224 milioane de euro. Acestea sunt urmate de francizele din domeniul serviciilor financiare, al publicităţii, resurselor umane şi întreţinerii, cu o cifră de afaceri totală de 220 milioane de euro, şi de cele din industria alimentară şi fast-food-ului - 32 milioane de euro. "În România, cele mai extinse branduri în sistem de franciză, din domeniul alimentar, sunt Fornetti şi Gregory's", ne-a precizat Dania Steiner, reprezentant al CHR Consulting.

Trei din patru investitori, interesaţi
Potrivit acesteia, atractivitatea investitorilor autohtoni pentru afacerile în sistem franciză a crescut de la 43%, în 2002, la 74% în 2006, pentru realizarea acestei anchete fiind intervievaţi 115 investitori cu un capital între 50.000 de euro şi 100.000 de euro.
"Anul 2004 a fost, comparativ cu 2003, perioada cu cea mai dinamică creştere a pieţei de francize, 45 de noi afaceri fiind importate, faţă de cele 30 de concepte din anul 2003", ne-a explicat reprezentantul CHR Consulting.
Din punct de vedere al operării sistemelor de franciză, cea mai dezvoltată zonă este Bucureşti, urmată de zona central şi nord- vestică.

Costuri de intrare în reţea
Pentru aderarea la o reţea de franciză se plăteşte o taxă de intrare. Aceasta variază de la 0 la 200.000 de euro, dar poate ajunge chiar şi la 2 milioane de euro, pentru lanţurile hoteliere.
Redevenţele sunt cote procentuale pe care francizatul le plăteşte lunar. Acestea se aplică la cifra de afaceri. În afacerile de tip retail, acestea tind spre 0, dar în sfera serviciilor ele sunt cuprinse între 5% şi 20% din cifra de afaceri.
Taxele de publicitate variază între 2% şi 5% din cifra de afaceri lunară a francizatului. Acesta din urmă trebuie însă să investească şi în amenajarea spaţiului, şi în echipamente sume ce pot varia între 10.000 şi 200.000 de euro, în cazul serviciilor, sau între 45.000 de euro şi peste 350.000 de euro, pentru o franciză de retail.
Potrivit ARFR, amortizarea investiţiei se face în aproximativ 3-4 ani, în funcţie de nivelul investiţiei iniţiale. În cazul francizelor din domeniul serviciilor, investiţia se poate amortiza chiar începând din al doilea an de operare.

Fornetti primeşte zilnic 10 cereri de înfiinţare
Că franciza se poate bucura de succes şi în ţara noastră o demonstrează Fornetti România. Aceasta primeşte zilnic între 7 şi 10 cereri de înfiinţare. "Din cele 10 solicitări, 6 provin din Bucureşti, sudul ţării şi litoral", ne-a precizat Magheţi Ioan, referent relaţii externe Fornetti România. Anul trecut, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 17,3 milioane de euro, cu 47% mai mare faţă de 2004, şi un profit brut de 3,5 milioane de euro.

Pericolul de a fi victima propriului succes
Cunoscătorii spun că, în acest sistem, cel mai mare pericol este acela de a deveni victima propriului succes. "Cu alte cuvinte, dezvoltarea relaţiei francizor-francizat poate fi influenţată negativ de factori precum: informaţii superficiale pe care le deţine francizorul despre piaţa locală în care se implantează, profilul nu totdeauna corespunzător al francizatului, lipsa unor spaţii comerciale adecvate, cu vad comercial şi chirii atractive, concurenţa neloială pe care o pot crea foştii parteneri, versatilitatea legislaţiei economice, discreditarea imaginii francizorului de către francizaţi etc", ne-a explicat Adriana Gioadă, specialist în domeniu, reprezentant al CHR Consulting. Pentru a nu da greş în afacere, toate aceste "puncte slabe" trebuie însă identificate din timp.