Isărescu: Inflaţia a venit în jos, după creşterile din primele 4-5 luni. Măsuri de tipul 114 nu te ajută să scazi dobânda. Dimpotrivă!

Mugur Isărescu prezintă, joi, într-o conferinţă de presă, raportul BNR asupra inflaţiei. Potrivit guvernatorului, inflaţia a venit în jos, după creşterile din primele 4-5 luni ale acestui an.

Banca Naţională a României (BNR) a majorat, în luna mai, la 4,2% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi a crescut, de la 3,3% la 3,4%, prognoza pentru decembrie 2020, în contextul în care inflaţia de bază a accelerat, activitatea economică s-a intensificat, iar preţurile sunt împinse în sus de o cerere în exces, a anunţat, joi, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Principalele declaraţii ale lui Mugur Isărescu:.

• Rata inflaţiei s-a redus spre finalul trimestrului II din 2019, dar a rămas totuşi peste limita superioară a intervalului ţintei de inflaţie.
• Au scăzut şi preţurile la legume şi fructe.Modificările legislative au împins inflaţia în sus, în cursul trimestrului II.
• Am avut şi şocurile de ofertă pe plan internaţional, pe segmentul cărnii de porc.
• Inflaţia a venit în jos după creşterile din primele 4-5 luni ale acestui an. 
• În schimb inflaţia CORE-2 a continuat să crească şi aceasta este preocuparea noastră. Credem noi că nu se va mai apăsa aşa mult pe pedala majorării preţurilor administrate. În schimb, avem această problemă de fond, în domeniul politicii monetare. Inflaţia de bază a accelerat. Deocamdată nu sunt exagerate, dar e clar că preţurile sunt împinse în sus de o cerere în exces.
• Activitatea economică s-a intensificat în mod surprinzător.
• Avem şi pe partea costurilor, în special salariale, o presiune tot în sus. Avem creşteri mari de costuri salariale.
• La carnea de porc, nu numai în România, mai în toată Europa au avut loc creşteri ale preţurilor.
• La telefonie un şoc specific care a mişcat preţurile în sus.
• Avem o redresare a încrederii în economie.
• Consumul populaţiei, avem creşteri pe toate segmentele, nu ca în 2017, dar se adaugă.
• Salariul real creşte semnificativ, atât în sectorul bugetar, dar şi în sectorul privat.
• Avem condiţii tensionate pe piaţa muncii. Pe fondul facilităţii oferite sectorului construcţiilor, condiţiile tensionate pe piaţa muncii s-au accentuat.
• De doi ani de zile spunem că vor veni costurile acestui tip de creştere economică bazată excesiv pe consum. Vedem cum creşterea robustă a cererii de consum a sporit presiunea asupra balanţei comerciale.
• Producţia internă creştere, dar importurile cresc mult mai mult. Lucrurile nu s-au îmbunătăţit în primul semestru al acestui an.
• Deficitul comercial vine din această necorelare între creşterea veniturilor şi cât poate să dea economia.
• Investiţiile s-au revigorat, dar mai mult pe seama lucrărilor de construcţii, şi îşi vor menţine probabil parcursul.
• Investiţiile străine directe tind să se atenueze.
• Probabil că ponderea creditului în PIB va continua să scadă. Nu cred că ar trebui să majorăm dobânda cheie pentru a descuraja şi mai mult creditarea. La un moment dat s-ar putea să apelăm şi la această pedală, dar deocamdată am avut alte pedale. 
• Inflaţia a rămas undeva între 4-5%. Impactul asupra dobânzilor în piaţa monetară, vestitul ROBOR, a fost destul de puternic, comparativ cu alte ţări care au administrat mai bine politica anti-inflaţionistă decât am făcut-o noi, per total, nu doar Banca Naţională.
• Dobânzile tind să vină în jos. 
• Măsuri de tipul 114 nu te ajută. Dacă zici  „vreau să scadă dobânda”, nu o să se întâmple. Dimpotrivă. O să ai creşteri de rate de dobândă, pentru că pierzi credibilitate, nu doar băncile, ci instituţiile internaţionale te taxează pentru astfel de măsuri, care nu respectă legile economice. 
• DAE la creditele de consum sunt mai mici la noi decât în statele cu care ne putem compara –Polonia sau Ungaria. Toate poveştile că am avea cele mai scumpe credite din Europa nu sunt reale.
• În ultimii ani, toată bulversarea legată de ROBOR a descurajat creditarea în lei. Unii au revenit la creditarea în valută, care a părut mai ieftină. Pentru cei care nu sunt echilibraţi în venituri nu recomandăm o asemenea abordare, pentru că – fără să facem prognoze de curs – pentru că cei care preferă un credit în valută pe principiul că e mai ieftin îşi asumă un risc valutar. Să fie conştienţi că mai este, la creditul în valută, şi un cost legat de cursul valutar până când vom adopta moneda euro.
• Inflaţia este ţinută sub control pe termen mediu, chiar dacă urmează doi ani electorali.
• Pe partea externă nu avem perspective favorabile: lumea a intrat deja într-un război comercial şi probabil şi război valutar. 
• Până acum nu am primit efecte negative, dar nu ne culcăm pe o ureche, suntem – repet – cu arma la picior.
• Suntem atenţi şi apropo de măsurile noastre. Fed a redus dobânzile, dincolo de toate aşteptările din urmă cu un an. Banca Centrală promite reduceri, Banca Angliei de asemenea. Avem semnale că şi câteva din băncile centrale emergente mari se gândesc la reduceri de dobândă. 
• Apare întrebarea: am fost înţelepţi că nu ne-am repezit cu dobânda de politică monetară în sus? 
• România a administrat cel mai vulnerabil, s-a văzut cel mai prost evoluţia preţurilor. Ceilalţi mai temperaţi.
• Trei dezechilibre majore are România faţă de Ungaria, Cehia, Polonia. Rugăm să se facă comparaţii având în vedere realităţile economice. Că aceasta este realitatea. Avem doleanţe, vrem să fie creditul mai ieftin, dar realitatea este că noi avem deficite gemene şi nu mici. Mai ales cele externe continuă să se deterioreze. 
• Am fost întrebat în Parlament: „Ce facem, domnule guvernator?”. Le-am spus: „Problema e la dumneavoastră: reduceţi deficitul!”. 
• Nu vedem reducerea deficitului bugetar rapid şi nu sfătuim să se facă aşa ceva. Am văzut proiectul de rectificare, din punct de vedere al macrostabilităţii este pozitiv, în sensul că se menţine deficitul sub cel de anul trecut. Aceasta este şi propunerea pe care o sugerez: contain and gradual adjust. Nu se poate pune frână brusc. Salut această hotărâre a Guvernului de a menţine deficitul în 2,75%. 
• Altminteri, bugetul chiar rectificat este tensionat. De ce? Ponderea cheltuielilor cu salarii, cu pensii este peste 70%. Nu prea ai câmp de manevră acolo să mai dai la investiţii. Noi le numim cheltuieli rigide, e greu să te atingi de ele. Drept consecinţă, apare tensiune pe partea de cheltuieli.
• Pe partea de venituri e şi mai gravă situaţia. În ultimii ani a fost o întrecere de reduceri de impozite. Avem acum un nivel al veniturilor fiscale sub 25%. Când eram premier erau 35%.