VIDEO Guvernul renunţă la parteneriatul public-privat pentru Autostrada Comarnic – Braşov

VIDEO Guvernul renunţă la
parteneriatul public-privat pentru Autostrada Comarnic – Braşov

Viorica Dăncilă FOTO Facebook

Premierul Viorica Dăncilă a anunţat că Guvernul a renunţat la intenţia de a construi autostrada Comarnic – Braşov în parteneriat public-privat şi va folosi, în schimb, fonduri guvernamentale.

Ştiri pe aceeaşi temă

„După cum ştiţi, Autostrada Comarnic-Braşov este în parteneriat public-privat. Am avut solicitare din partea unei societăţi chinezo-turce. Eu am hotărât, împreună cu colegii mei, să scoatem din parteneriat public-privat, iar în prima şedinţă de CSAT această autostradă să devină de importanţă naţională sau de infrastructură critică, astfel încât să putem să demarăm cât mai repede lucrările pentru această autostradă. Birocraţia este destul de mare, procedurile sunt complicate, la noi s-a format această instituţie a contestaţiilor şi, pentru a trece de toate acest obstacole cred că soluţia este ca această autostradă să devină de importanţă naţională astfel încât să începem construcţia cât mai repede din fonduri guvernamentale”, a anunţat Viorica Dăncilă.

Întrebată ce înseamnă, estimativ, „cât mai repede”, Dăncilă a răspuns: „Nu pot să vă dau o perioadă, trebuie să văd votul din CSAT si pe urmă să fac o evaluare, dar vom ieşi cu o declaraţie publică după ce vom trece de CSAT”.

Declaraţia premierului Viorica Dăncilă, de la minutul 12:55: 

Anul trecut, Guvernul a anunţat că renunţă la negocierile cu Banca Mondială pentru finanţarea autostrăzii Comarnic-Braşov, preferând în schimb parteneriatul public-privat, soluţie dorită la vremea respectivă de Liviu Dragnea şi Darius Vâlcov.

Ulterior, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a publicat, în august, studiul de fundamentare pentru construcţia în parteneriat public-privat a Autostrăzii Comarnic-Braşov. CNSP estima că autostrada va costa 1,36 de miliarde de euro şi că proiectarea şi construirea autostrăzii vor dura 4 ani. CNSP a propus, de asemenea, o taxă de utilizare a autostrăzii de 6,3 euro fără TVA, care va fi plătită de un autoturism la 100 km de autostradă parcurşi. 

Licitaţia a fost lansată în data de 19 octombrie 2018 şi termenul-limită pentru aplicare a fost prelungit, iar apoi Guvernul a trebuit să relaxeze condiţiile de participare, pentru a-i momi pe constructori.

În 30 decembrie 2018, premierul Viorica Dăncilă declara, referindu-se la termenul de finalizare a autostrăzii Ploieşti - Comarnic – Braşov, că acesta ar putea fi 2024, dar că speră să fie mai repede.

„Aş putea să dau un termen. Nu aş vrea nici să fiu foarte optimistă, eu vreau să fiu realistă. Dacă în ianuarie desemnăm câştigătorul, patru ani este alocat pentru construcţia autostrăzii, deci să spun nu patru ani, să spunem în 2024, dau cinci ani, dar sper să fie mai repede”, afirma şefa Executivului, referindu-se la autostrada Ploieşti - Comarnic - Braşov.

Dăncilă argumenta că ştie că parteneriatul public-privat a fost criticat, că s-a spus că arată incapacitatea Guvernului de a atrage fonduri europene şi că pentru autostrada Ploieşti - Comarnic - Braşov sunt cinci firme mari care şi-au arătat interesul

Singurul rămas în cursa pentru construcţia acestei autostrăzi în PPP era consorţiul format din compania chineză CCCC şi compania turcă Makyol. Guvernul a avut o singură întâlnire pregătitoare, la Palatul Victoria, cu aceştia, la finalul lunii mai. 

Problemele PPP pentru Autostrada Braşov-Comarnic

Reprezentanţii Asociaţiei Pro Infrastructură afirmau că soluţia parteneriatului public-privat pentru Autostrada A3 Bucureşti-Ploieşti-Braşov aprobat de Guvern este un „dezastru iminent”, din cauza stabilirii traseului prin mijlocul râului Prahova şi al staţiunilor de pe Valea Prahovei.

Ei menţionau că ideea construirii pe aliniamentul din studiul de fezabilitate din 2002 ar însemna un "dezastru ecologic" pentru Valea Prahovei, cu consecinţe negative pentru turism. 
 
„Credem cu tărie că soluţia PPP descrisă de acest studiu este un dezastru iminent şi aruncă în derizoriu construirea unei autostrăzi extrem de importante. Motivele? Stabilirea traseului prin mijlocul Râului Prahova şi a staţiunilor de pe Valea Prahovei, la care se adaugă riscurile şi restricţiile financiare, tehnice şi de impact asupra mediului. În această formă, proiectul nu este demn de o ţară europeană civilizată", scriau reprezentanţii Asociaţiei Pro Infrastructură pe pagina de Facebook.
 
Conform sursei citate, studiul de fundamentare emite o concluzie prestabilită prin care "se demonstrează" că soluţia PPP este preferată în detrimentul celor cu finanţare de la bugetul de stat sau prin fonduri europene nerambursabile.
 
"Deşi Autostrada Ploieşti-Comarnic-Braşov este inclusă în Masterplanul General de Transport cu bani europeni eligibili, autorii studiului exclud neîntemeiat această opţiune. Alternativa cu fonduri bugetare este şi ea eliminată fără nicio analiză atentă. Adoptarea din start a variantei PPP este bizară, ştiindu-se că o finanţare prin PPP este semnificativ mai scumpă decât cele clasice, adăugând statului o povară constantă pentru mulţi ani după inaugurare, fiind inclusă în totalitate pe deficitul bugetar din primul moment", afirmă reprezentanţii Asociaţiei Pro Infrastructură.
 
Aceştia afirmă că descrierea traseului autostrăzii este dificil de analizat "din cauza greşelilor grosolane de gramatică, logică şi a limbajului de lemn", precizând că ideea construirii acesteia pe aliniamentul dat de studiul de fezabilitate din 2002 va duce la un "dezastru ecologic" pe Valea Prahovei, cu un puternic impact negativ asupra turismului.
 
"Astfel, traseul «croşetează» de-a lungul albiei Râului Prahova, cu numeroase traversări ale acestuia, fiind necesare regularizări şi devieri ale râului, defrişări şi demolări ale multor proprietăţi ridicate în ultimii ani. Chiar şi prin instalarea de panouri fonoabsorbante, zgomotul produs de vehicule va crea un disconfort continuu (valea nu permite disiparea sunetului). În document nu se vorbeşte deloc despre coborârea autostrăzii din zona Predeal spre Râşnov. În plus, proiectul include şi segmentul dintre Râşnov şi Cristian care este contractat deja, urmând în scurt timp să înceapă lucrările", mai scriu reprezentanţii Asociaţiei.
 
Ei arată un alt aspect îngrijorător este modalitatea de ofertare, întrucât constructorii interesaţi vor oferta o listă de cantităţi pe baza soluţiei tehnice din studiul de fezabilitate din 2002, iar după semnarea contractului, câştigătorul, împreună cu CNAIR, va desemna un expert independent care va face investigaţii în teren pentru actualizarea informaţiilor.
 
Potrivit surse citate, eventualele modificări vor duce la recalcularea preţului, iar ulterior, constructorul va trebui să realizeze proiectul tehnic din care să rezulte listele de cantităţi deja identificate de către expertul independent.
 
"Un asemenea mecanism întortocheat a mai fost experimentat o singură dată în România, cu urmări previzibile: contractul cu Bechtel, unde estimarea iniţială de 2,2 miliarde de euro pentru întreaga autostradă de 450 de km între Braşov şi Borş s-a transformat în 1,3 miliarde de euro pentru doar 52 de km între Câmpia Turzii şi Gilău, plus lucrări nefinalizate între Suplacu de Barcău şi Borş. Cea mai mare parte a riscurilor este direcţionată de statul român spre partenerul privat, creându-se premisele pentru sume umflate semnificativ de ofertanţi pentru acoperirea lor", susţin reprezentanţii Asociaţiei Pro Infrastuctură.
 
Te-ar putea interesa şi:
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: