Cum a eşuat parteneriatul public-privat înainte de a începe

Cum a eşuat parteneriatul public-privat înainte de a începe

Ion Ghizdeanu, preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză

Cel mai promiţător proiect al Guvernului în parteneriat public-privat (PPP) a fost abandonat încă din timpul negocierilor şi acesta pare a fi şi viitorul celorlalte proiecte strategice pentru ţară propuse în acest sistem.

Premierul Viorica Dăncilă a anunţat recent că Guvernul a renunţat la intenţia de a construi autostrada Comarnic – Braşov în parteneriat public-privat şi va folosi, în schimb, fonduri guvernamentale. Executivul se afla în negocieri pentru acest proiect cu un consorţiu format din compania chineză CCCC şi compania turcă Makyol, însă Dăncilă a declarat că „birocraţia” şi „procedurile complicate” au reprezentat obstacole care au dus la renunţarea la PPP.

Eşecul a fost prevăzut însă de la început de cine a vrut să îl vadă. Asociaţia Pro Infrastructura avertiza încă de la lansarea licitaţiei pentru autostrada Comarnic – Braşov în PPP că „este o glumă proastă făcută pe bani publici”. Asociaţia susţinea că instituţia însărcinată cu coordonarea proiectului, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, „nu deţine un studiu de trafic, nu poate spune cine îşi asumă neatingerea prognozelor de trafic, nu are studiul de fezabilitate, analiza cost-beneficiu, nici măcar traseul aproximativ al viitoarei autostrăzi”.

L-am contactat în cursul acestei săptămâni pe Ion Ghizdeanu, preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză, pentru a ne explica motivele pentru care s-a renunţat la dezvoltarea autostrăzii Comarnic – Braşov în PPP, dar singurul său răspuns a fost: „Sunt în concediu!”.

Un alt proiect pe care Guvernul a renunţat să îl mai dezvolte în PPP a fost canalul Siret-Bărăgan. În februarie, premierul a anunţat că Ministerul Agriculturii va prelua această investiţie şi o va include în programul naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii.

Nu trecuse decât jumătate de an de când Guvernul introdusese acest obiectiv major de investiţii pe lista proiectelor strategice dezvoltate în parteneriat-public privat.

Proiectele plănuite în PPP

Peste 20 de mari proiecte au fost plănuite a fi construite în PPP, respectiv: Autostrada Bucureşti - Craiova - Calafat - Drobeta-Turnu Severin – Lugoj; Autostrada Târgu-Neamţ – Iaşi; Operarea de servicii în parteneriat public-privat, în domeniul sănătăţii, în cadrul unui pachet compus din spitale CFR; Complexul Medical „Carol Davila - Universitary Medical City”; Linia ferată de mare viteză Bucureşti-Craiova/Sofia-Timişoara/Belgrad-Cluj/Budapesta; Extinderea reţelei de metrou prin realizarea magistralei M7; Construirea aeroportului Bucureşti Sud; Molurile nr. 3 şi 4 din Portul Constanţa Sud; Amenajarea râului Argeş pentru navigaţie; Complexul hidrotehnic Turnu Măgurele-Nicopole pe Dunăre; Hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti; Construcţia unei fabrici de mijloace de transport electrice; Construcţia unui sistem de resorturi de lux la Marea Neagră - New Costineşti; Un nou complex turistic pentru ski în masivul Făgăraş; Construirea şi operarea unei bănci naţionale de sânge, plasmă umană şi celule stem; Clinica multifuncţională „Dr. Calistrat Grozovici”; Spitalul regional Timişoara; Spitalul regional Brăila-Galaţi; Spitalul regional Târgu-Mureş; Linia ferată de mare viteză Ploieşti – Suceava; Podul peste Dunăre între Zimnicea – Svishtov.

Pentru o mică parte dintre acestea a fost lansată licitaţia, însă tot ce a putut spune premierul Dăncilă este că ele „au atras mare interes” din partea investitorilor.

În cursul acestui an, Comisia de Prognoză a publicat şi un proiect care prevedea realizarea prin parteneriat public-privat şi a sistemului informatic al ANAF, dar şi a platformei informatice a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Ulterior, acest proiect a fost retras.

În februarie, Guvernul recunoştea că nu a reuşit să încheie niciun contract pentru o investiţie în regim parteneriat public-privat (PPP) şi că legea nici măcar nu are norme de aplicare.

Fondurile de pensii, şantajate să investească în PPP

Guvernul a tot încercat să atragă investitori pentru dezvoltarea de proiecte în partneriat public-privat, însă aceştia s-au ţinut la depărtare. Drept urmare, Executivul a recurs la şantaj, punând condiţii dure administratorilor de fonduri de pensii private din România şi obligându-i să îşi majoreze capitalul social de peste 11 ori. Numai când aceştia au fost de acord să participe la jocul Guvernului, autorităţile au îmblânzit puternic cerinţele şi, totodată, au modificat legislaţia ca fondurilor de pensii să le fie permis să facă investiţii din banii de pensii în parteneriate public-private.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: