Interzis la vânzarea participaţiilor şi listarea companiilor de stat, timp de doi ani. Mediul de afaceri critică iniţiativa

Şerban Nicolae este iniţiatorul acestei idei FOTO Mediafax

Statul va avea interzis în următorii doi ani să înstrăineze participaţiile pe care le deţine la companii, dar şi să listeze pe bursă aceste firme, a decis miercuri Camera Deputaţilor, care a adoptat un proiect iniţiat de PSD.

Au votat „pentru” 199 de deputaţi, 89 au votat „împotrivă”, iar trei s-au abţinut. Liderul deputaţilor PNL, Florin Roman, a anunţat că liberalii vor ataca legea la Curtea Constituţională.

Camera Deputaţilor este for decizional, iar proiectul va fi transmis acum spre promulgare preşedintelui României.

Dacă va fi în final promulgată, legea va opri practic procedura de listare la bursă a Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din ţară, care începuse acest demers.

UPDATE Premierul Ludovic Orban a anunţat, miercuri, că PNL va ataca la Curtea Constituţională legea adoptată de Parlament care prevede interzicerea timp de doi ani a vânzării acţiunilor la companiile de stat. El a precizat că acesta nu este singurul proiect legislativ „născut din mintea extrem de sinuoasă a unor parlamentari PSD”.

PSD susţine că protejează interesele naţionale

Proiectul a fost iniţiat de senatorul PSD Şerban Nicolae şi de alţi membri PSD.

Iniţiatorii susţin că astfel protejează interesele naţionale în economie, pe perioada pandemiei de coronavirus.

„Aceste interese sunt reprezentate, între altele, de participaţiile pe care statul le deţine la companiile şi societăţile naţionale, la bancă şi la diverse alte societăţi. Toate acestea sunt entităţi economice pe care statul deţine acţiuni, ca acţionar unic sau în diverse cote de participare. Declararea stării de urgenţă (...) a modificat substanţial regulile după care funcţionează economia românească, atât în plan intern, cât şi în plan internaţional. În esenţă, valoarea participaţiilor fluctuează într-un ritm şi în direcţii greu cle anticipat, ceea ce poate duce la pierderi importante pentru acele companii şi societăţi la care statul român deţine participaţii”, arată autorii proiectului.

Potrivit lor, în mod evident, efectele negative în plan economic determinate de starea de urgenţă şi de criza COVID-19 se vor prelungi pe o perioadă mai lungă decât cea raportată strict la durata sării de urgenţă. „De aceea, este necesar ca măsura interdicţiei să opereze pentru o perioadă mai îndelungată, de siguranţă. Bineînţeles, în măsura în care se apreciază că efectele negative au încetat, ori că înstrăinarea participaţiilor statului ar fi benefică protecţiei intereselor naţionale în economie, tot printr-un act normativ cu putere de lege perioada interdicţiei ar putea fi scurtată. În mod corespunzător, aceasta poate fi şi prelungită”, subliniază autorii proiectului.

Aşadar, proiectul de lege prevede că „se suspendă, pentru o perioadă de doi ani, orice operaţiuni privind înstrăinarea participaţiilor statului la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la societăţile la care statul are calitatea de acţionar, începute anterior intrării în vigoare a prezentei legi”.

Această perioadă de doi ani va permite şi măsuri prin care statul să-şi reevalueze portofoliul de participaţii, să efectueze investiţii şi să-şi eficientizeze prezenţa în acţionariatul operatorilor economici care funcţionează în sectoarele de interes economic strategic.

Proiectul mai arată că statul trebuie să aibă posibilitatea de a dobândi, în oricare dintre modalităţile prevăzute de lege, participaţii la o serie de societăţi din domenii de importanţă strategică, corespunzător perioadei de criză.

Astfel, proiectul stabileşte că, în condiţiile legii, statul român poate dobândi, în oricare dintre modalităţile prevăzute de lege, participaţii la societăţile care desfăşoară activităţi economice în domeniile:

a) producţia şi comercializarea de medicamente, dispozitive medicale, seruri şi vaccinuri, servicii medicale şi paramedicale;

b) industria alimentară, agricultură, silvicultură, exploatarea forestieră;

c) producţia, transportul, distribuţia şi furnizarea de energie electrică şi energie termică;

d) explorarea, exploatarea, extracţia, producţia şi prelucrarea resurselor minerale;

e) transportul, construcţia şi administrarea de infrastructură rutieră, feroviară, navală şi aeriană;

f) captarea, tratarea şi distribuţia apei potabile şi a apei pentru irigaţii;

g) poştă, comunicaţii şi tehnologia informaţiei

Critici din partea mediului de afaceri

Mediul de afaceri a criticat propunerea legislativă, precizând că poate afecta dezvoltarea pieţei de capital româneşti.

„Niciun stat nu se poate dezvolta sustenabil fără o piaţă de capital puternică, lichidă şi diversificată. Listarea pachetelor minoritare în companiile de stat este şi trebuie să fie prioritară din 3 motive: dezvoltarea pieţei de capital prin listarea de noi companii, creşterea performanţei acestor companii ca urmare a cerinţelor de guvernanţă corporativă şi venituri în plus la bugetul de stat. Proiectul de lege poate afecta dezvoltarea pieţei de capital din România şi nu ajută recuperarea economiei în acest an greu încercat de pandemia COVID-19, dar şi în următorii ani”, arată Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) şi Asociaţia CFA Romania.

Asociaţiile consideră că există riscul ca propunerea legislativă să se dovedească contraproductivă şi susţin că nu trebuie avansată fără studii de impact dezbătute public şi fără a avea în vedere consecinţele acesteia în întreaga economie.

Potrivit lor, listarea unor participaţii minoritare în companiile de stat nu atinge în niciun fel „protejarea intereselor naţionale în activitatea economica”, ci dimpotrivă, oferă un cadru în care companiile respective să devină mai performante, să câştige o vizibilitate sporită pentru mediul de afaceri şi să contribuie la o creştere economică sustenabilă în România.

În acelaşi timp, listările unor pachete minoritare aduc venituri imediate acţionarului principal, statul român, precum şi venituri constante sub forma dividendelor la nivelul participaţiilor deţinute în continuare. Mesajele statului român trebuie să fie unele încurajatoare pentru investitori, concentrate pe o comunicare constantă care să permită găsirea acelor momente oportune pentru iniţierea unor oferte publice, afirmă asociaţiile.

AAFBR şi CFA susţin că „îngheţarea” pieţei de capital venită după „îngheţarea” economiei din cauza crizei COVID-19, generează o problemă de credibilitate asupra posibilităţii României de a continua să atragă investiţii străine directe, investiţii de capital şi resurse pentru finanţarea economiei.