INFOGRAFIE De ce nu mai vin banii în România

Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României

Intrările anuale de capital însumau în medie circa 16 miliarde de euro între 2004-2008, dar odată cu începutul crizei acest flux de bani s-a oprit, a declarat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României, potrivit Mediafax.

Motivele? Sărăcirea statelor dezvoltate şi faptul că marile companii aşteaptă terminarea ciclului economic actual pentru a investi, explică Vasilescu.

În acest context, România „trebuie să accepte că nu mai poate avea bunăstare din economisirea altor țări”.

El a precizat că sumele au fost calculate de Banca Națională a României.

"Banii s-au cam retras de pe planetă. Sunt la adăpost. Companiile americane stau pe găleți de bani, dar nu investesc", a spus Vasilescu.

Oficialul BNR a catalogat ciclurile economice din punct de vedere al exploziilor tehnologice. El a amintit că în istorie primul ciclu a început în 1720 cu o mare criză financiară urmat de investiţii în ştiinţele fundamentale. Penultimul ciclu s-a încheiat cu primul război mondial, iar această criză închide ultimul ciclu economic.

"În momentul de faţă, spuneţi-mi dumneavoastră ce tehnologii explodează? De-asta spun că se încheie un ciclu", a explicat Vasilescu.

El a arătat că şi populaţia trebuie să se obişnuiască cu gândul că se intră într-un nou ciclu economic, într-o nouă normalitate, diferită de cea cu care a fost obişnuită până acum.

"În vara asta eram la Paris şi, într-o piaţă de pe lângă Operă, am auzit tangouri celebre şi oameni de toate vârstele dansau. Şi am zis, iată, oamenii sunt în criză, criza e prezentă la Paris, peste tot în magazine, restaurante, dar oamenii încep să caute o nouă normalitate. Va trebui să ne trezim şi noi şi va trebui să căutam o altă normalitate", a povestit Vasilescu.

Şi banii romanilor plecaţi să muncească peste hotare ajung în ţară mult mai greu. Deşi numărul transferurilor s-a menţinut la acelaşi nivel, sumele trimise sunt tot mai mici.

Valoarea transferurilor efectuate de românii care muncesc peste graniţă a ajuns în intervalul ianuarie-iulie 2011 la minimul ultimilor şapte ani, sub două miliarde de euro. Creşterea şomajului în ţările cu largi comunităţi de români se resimte tot mai acut în bugetul familiilor din ţară care primesc bani de la rudele plecate la muncă peste hotare.
Dacă în urmă cu doi-trei ani un loc de muncă în străinătate reprezenta o afacere bună, acum situaţia s-a schimbat. Criza din Europa, în special în ţările cu largi comunităţi de români, cum sunt Spania şi Italia, i-a afectat direct pe cetăţenii care muncesc peste hotare. Unii au rămas fără slujbă şi chiar s-au întors în ţară, alţii au suportat reduceri semnificative ale salariilor. Iar asta se reflectă fidel în valoarea remiterilor către România.

În intervalul ianuarie - iulie 2011, totalul sumelor trimise în ţară a ajuns la minimul ultimilor şapte ani. Transferurile curente din străinătate către România, cu excepţia celor ale administraţiei publice - majoritatea efectuate de românii care muncesc peste hotare - au ajuns după primele şapte luni ale anului la 1,96 miliarde de euro, potrivit datelor pubicate de Banca Naţională a României. Este pentru prima dată, începând cu 2005, când în perioada menţionată valoarea scade sub două miliarde de euro.

Cuantumul sumelor transferate este cu aproape 10% mai mic faţă de aceeaşi perioadă din 2010, respectiv 23% faţă de 2009. Comparativ cu intervalul similar din 2008, când valoarea remiterilor au înregistrat un maxim, nivelul este la jumătate. Totuşi, în luna iulie, românii din străinătate au trimis în ţară cei mai mulţi bani, respectiv 311 milioane de euro. Doar în martie, sumele au depăşit 300 de milioane de euro.

Românii, loviţi de şomaj în Spania şi în Italia

Dacă în anii de boom economic muncitorii români din străinătate reuşeau din salariul primit să mai pună ceva bani deoparte, acum, cu greu reuşesc să trimită familiilor rămase în ţară sume pentru acoperirea cheltuielilor curente. Principala cauză a scăderii dramatice a remiterilor este rata şomajului care a atins cote-record în Spania şi în Italia, acolo unde muncesc cei mai mulţi români. De exemplu, în Spania, rata şomajului a urcat în iulie la 21,2%, cel mai înalt nivel din Uniunea Europeană, în timp ce, în Italia, indicatorul s-a stabilizat în jurul valorii de 8%.