În Călăraşi, toate clădirile noi sunt ocupate

În Călăraşi, toate clădirile noi sunt ocupate

Preţul mediu de tranzacţionare pentru un metru pătrat într-un bloc nou este de 750 de euro. Două firme locale au edificat mai multe blocuri la cerere. Astfel, riscul constructorului a fost aproape nul, lucru care reiese din gradul de ocupare apropiat de 100%.

În sud-estul ţării s-a construit puţin. Călăraşiul este unul dintre cele câteva oraşe în care firmele de construcţii locale au îndrăznit să parieze pe piaţa imobiliară. Şi au câştigat, chiar dacă la un nivel mic.

Şi asta deoarece au construit pe îndelete, în funcţie de comenzi. Riscurile sunt astfel aproape nule. „E un oraş mic. Aici nu se construieşte în cantităţi mari în speranţa că va exista cineva dispus să cumpere“, explică Marian Fulger, agent imobiliar în cadrul agenţiei Regal. Cum intri în Călăraşi, dinspre Slobozia, pe partea stângă, vizavi de magazinul PIC te întâmpină, ca o pădure uscată, complexul Şerban Vodă.

Pădurea vilelor nefinalizte

Pe dreapta, după centrul de vânzări Opel, este zona ANL-urilor. Dacă v-aţi aştepta să zăriţi aici blocuri inscripţionate, colorate ţipător, veţi avea o deziluzie. Te simţi ca într-un cartier de periferie, cu case simple, îngrămădite una în alta.

O clădire mai înaltă, de cinci etaje şi mansardă, veghează asupra zonei. Un singur paznic mai stă prin preajma ei. În spate, răsfirate, găseşti case nefinalizate, cu arhitecturi ciudate. Multe persoane private au demarat astfel de construcţii, dar nu şi-au mai permis continuarea lucrărilor.

Toate blocurile noi aparţin companiilor Vesacon şi Astal Rom.  Imobilele construite recent de cele două firme cuprind apartamente de la două la patru camere. Cei de la AstalRom au construit, tot la cererea clienţilor, blocuri cu apartamente de trei camere cu suprafeţe foarte mari, respectiv 150 de metri pătraţi.  „În luna iunie a anului trecut am finalizat două blocuri situate in strada  Cornişei,  fiecare cu câte zece apartamente  de trei camere  care au fost vândute în totalitate“, spune Larisa Manolache, reprezentant al AstalRom.

Anul acesta compania are în lucru un bloc cu şapte etaje situat în strada Năvodari cu patru scări. Lucrările pentru două dintre cele patru scări sunt într-un stadiu mai avansat. Structura de rezistenţă a fost încheiată, inclusiv închiderea exterioară şi compartimentarea interioară. Numărul total de apartamente din blocul de pe Năvodari este de 78.

Ca modalitate de plată poate fi furnizată 30% din sumă la antecontractare, 30% la stadiul de montare a uşilor şi tâmplăriei exterioare şi 40 % la încheierea actului de vânzare cumpărare.

Cerere doar pe apartamente noi

Garsonierele costă 30.000 de euro, iar apartamentele de trei camere 61.000 de euro. Cei de la Vesaron au construit blocuri cu apartamente cu suprafeţe medii cuprinse între 60 şi 120 de metri pătraţi. „Anul acesta au fost realizate vânzări pe segmentul de apartamente noi, preţul fiind de 750 de euro pe metru pătrat faţă de aproximativ 900 cât ajunsese anul trecut“, spune Fulger.

Marian Fulger povesteşte că anul trecut compania sa a avut în ofertă un apartament de două camere construit în 1990 cu o suprafaţă de 60 de metri pătraţi. Totul e nou în interior,sunt făcute izolaţii.

Singurul dezavantaj îl reprezintă poate faptul că apartamentul este situat la etajul patru. „ În octombrie 2008, preţul cerut de proprietar era de  160.000 de lei, aproximativ 45.000 de euro. Acum, anul acesta, acelaşi apartament este scos în piaţă cu 125.000 de lei, aproximativ 30.000 de euro“, spune agentul Regal. Proprietarul a pierdut în acest timp 35.000 de lei. În valută pierderea a fost de 15.000 de euro. Procentual, diminuarea a fost de 22% în lei şi de 33% în euro.

Preţuri mai mici cu până la 33%

Posesorii de terenuri sunt puşi în situaţii greu de imaginat cu un an în urmă. „Pe segmentul de terenuri, avem acum în mijlocul oraşului o parcelă de 500 de metri pătraţi pe care ar putea fi construit un imobil P+9 sau o clădire de birouri. Nu-l pot da acum nici cu 47.000 de euro, iar anul trecut proprietarul primise o ofertă de 400 de euro pe metru pătrat pe care a refuzat-o“, adaugă Fulger.

Contractele de vânzare-cumpărare încheiate anul acesta sunt foarte puţine. „Dacă anul trecut erau şi clienţi şi vânzători, anul acesta au rămas doar vânzătorii“, spune Marian Drăgan, administrator al companiei Real Confort, activă şi în sectorul imobiliar. Într-adevăr, vezi la tot pasul anunţuri cu apartamente de vânzare, cu preţuri anunţate însoţite de precizarea că sumele sunt negociabile, dar nimeni nu vine să întrebe de ele.

Chirii în ritm de salsa

În Călăraşi, închirierile au mers foarte bine. Şi asta pentru că firmele locale mari, precum Martifer sau Tenaris, activează pe pieţe în care recrutarea de personal este foarte importantă.

Prin urmare, includerea unor apartamente de locuit în oferta salarială este foarte răspândită. Astfel, cea mai mare parte din chiriaşi sunt angajaţii mexicani, italieni şi argentinieni ai acestor companii.  „Anul trecut hotelurile erau pline, iar chiriile medii ajungeau la 500 de euro. Acum au coborât la 200 de euro“, spune Fulger. Drăgan spune că în multe cazuri nu s-a mai renegociat chiria şi ea a rămas la acelaşi nivel din 2008.

Apartamentele cu două camere se închiriază acum cu preţuri între 150 şi 200 de euro. Pentru cele cu trei camere, în funcţie de dotări, mai poţi obţine maximum 50 de euro în plus.

Cei care plătesc chiriile sunt angajatorii. „Sunt şi cazuri de apartamente cu trei camere închiriate pentru patru-cinci persoane. În acelaşi timp, pentru directorii din aceste firme se închiriază vile, cu tarife lunare de 1.500 de euro“, explică Fulger.

Majoritatea celor care aleg ofertele de acest tip  sunt expaţi din Argentina, Italia sau Mexic. „Pentru poziţiile mai mici în companie, am închiriat recent o vilă cu 750 de euro, în care stau patru specialişti de marketing“, adaugă acesta.

Povestea cartierului tău

Oraşul Călăraşi este menţionat pentru prima dată în anul 1534. Lichireşti, denumirea aşezării la acea vreme, este menţionată şi în 1630 de Leon Ştefan Tomşa voievod.

Începând cu 1699, este stabilit un popas pentru călăraşii care făceau legătura dintre Bucureşti şi Constantinopol. llAceastă unitate de călăraşi-ştafetari ai lui Constantin Brâncoveanu avea un rol de pază şi transmitere a corespondenţei. De aici provine şi numele actual al oraşului.

Înainte de perioada comunistă, Călăraşiul a fost reşedinţa judeţului Ialomiţa, iar ulterior a făcut parte  din regiunea Bucureşti. În perioada interbelică, oraşul dispunea de un aeroport situat pe linia de navigaţie aeriană Bucureşti-Călăraşi-Bazargic-Balcic.

Economia locală are la bază activitatea unor companii active în industria alimentară, confecţiilor, industriei metalurgice şi a confecţiilor metalice, materialelor metalice şi produselor metalice, precum şi cea a industriei celulozei şi hârtiei.

Principalele companii locale sunt Comceh, Prefab, Tenaris şi Saint Gobain care deţine aici o fabrică de sticlă. Ultimele date oficiale arată că în municipiul Călăraşi sunt 26.194 de locuinţe totalizând 61.445 de camere. Acestea revin unei populaţii de 32.000 de locuitori.

Tipuri de locuinţe: apartamente vechi şi noi de una până la patru camere, case.
Centre comerciale: Penny, Minimax.
Transport: trei autobuze.
Unităţi de învăţământ: zece unităţi de învăţământ liceale, opt şcoli generale .
Clinici şi spitale: Spitalul Judeţean Călăraşi.
Parcuri: spaţii verzi, Parcul Florilor, Grădină Zoologică.
Grad de poluare: anul acesta nu au fost depăşite limitele prevăzute de lege în privinţa agenţilor poluatori.