Piaţa materialelor de construcţii a depăşit cinci miliarde de euro, în 2006

Dezvoltarea fără precedent a pieţei construcţiilor din România a atras după sine un consum imens de materiale de constructii. În acest context, producătorii de materiale de construcţii

Dezvoltarea fără precedent a pieţei construcţiilor din România a atras după sine un consum imens de materiale de constructii. În acest context, producătorii de materiale de construcţii acoperă cu greu cererea tot mai mare din piaţă şi spun că producţia autohtonă este insuficientă. Potrivit unei analize a companiei de consultanţă InterBiz, în anul 2006, consumul intern de materiale de construcţii s-a ridicat la 5,7 miliarde de euro.

Conform analizei InterBiz, la nivelul anului 2006, cea mai mare pondere în totalul pieţei de materiale de construcţii a fost deţinută de materialele minerale pentru construcţii, cu o valoare de 3,2 miliarde de euro, în creştere cu 23% faţă de anul 2005.

Segmentul materialelor minerale pentru construcţii cuprinde, potrivit InterBiz, ciment, cu o pondere de 22%, materiale de zidărie - 15%, betoane şi mortare umede - 13%, plăci ceramice - 10%, adezivi şi mortare uscate - 9%, prefabricate din beton - 5%, agregate - 3%, plăci de ghips carton - 2%, sticlă - 2% şi altele - 19%.

În privinţa provenienţei materialelor, studiul arată că ponderea importurilor a crescut de la 22,5% în anul 2001, la 30,2% în anul 2006. Totodată, producţia internă de materiale minerale de construcţii a ajuns la valoarea de 2,5 miliarde euro, în anul 2006, din care cimentul a reprezentat 470 milioane euro, deţinând o pondere de peste 20% din producţia de materiale de construcţii.

Potrivit estimărilor InterBiz Group, pentru perioada 2006 - 2010, ritmul anual de creştere al consumului intern de materiale minerale de construcţii va fi de aproape 15% pe an.

Piaţa este dominată de companii multinaţionale

"În privinta mediului concurenţial, se prefigurează o dominare clară a firmelor multinaţionale. În plus, vor exista din ce în ce mai multe parteneriate şi alianţe strategice menite să rivalizeze în jurul celor trei giganţi - Lafarge, Holcim, Carpatcement. Cele mai avansate relaţii strategice sunt cele din jurul grupului francez Lafarge (Lafarge-Arcom-Gealan-Comnord-Bramac-Wienerberger-Schiedel-Tondach-PipeLife)", a declarat, pentru Adevărul, Adrian Iordache, business manager în cadrul InterBiz Group.

El spune că dezvoltarea sectorului de retail a avantajat la rândul său producţia, concurenţa şi aria de acoperire a materialelor minerale de construcţii, prin reţelele specializate de comerţ precum Praktiker, Bricostore, bauMaxx, Mr. Bricolage, Hornbach, Dedeman, Ambient, Baduc, Arabesque, Castelluci.

Adrian Iordache a adăugat că avansul preţurilor gazelor naturale, energiei electrice şi combustibililor lichizi, cu consecinţe în creşterea preţurilor la materiile prime (ciment, var, gips, pastă aluminiu, argilă extrasă şi cumpărată etc.) vor avea ca efect creşterea preţurilor la produsele finite.

În plus, pieţele materiilor prime sunt concentrate în jurul a câţiva producători: ciment - Lafarge, Holcim, CarpatCement, var - Carmeuse Holding, Simcor Var şi Prescon, pastă aluminiu - Alba Aluminiu, ghips - Lafarge, Rigips). Cheltuielile cu materii prime diferă de la un material la altul, de la 20% la 48%, dar cheltuielile cu utilităţile reprezintă cea mai mare pondere în cazul producţiei anumitor materiale, cum ar fi cărămizile.

În condiţiile în care preţurile interne la gaze naturale şi electricitate se vor alinia celor din import, potrivit calendarului asumat în discuţiile cu Uniunea Europeană, analiştii InterBiz estimează că preţul materialelor minerale de construcţii va creşte în medie cu 6% în 2007 şi cu 3% în 2008, la poarta fabricii. "Începând cu anul 2009, preţul se va stabiliza. Industria ceramică, de exemplu, este una energofagă, ceea ce înseamnă că preţul utilităţilor va avea influenţe mai mari asupra firmelor din acest sector", a adăugat oficialul InterBiz Group.

Astfel, majoritatea producătorilor de materiale de construcţii vor fi nevoiţi să investească în modernizarea sau înlocuirea utilajelor şi instalaţiilor mari consumatoare de gaze naturale şi energie electrică, cu randamente energetice scăzute şi poluante. Randamentele corespunzătoare ale utilajelor cu consumuri energetice mari influenţează şi productivitatea muncii, ciclurile de fabricaţie fiind mai mari, este de părere Adrian Iordache.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


Modifică Setările