IMM-urile pătrund greu pe pieţele internaţionale

Conform unui studiu OECD, realizat la 465 de firme din 62 de ţări, există nouă bariere care împiedică accesul micilor întreprinzători pe pieţele internaţionale: identificarea

Conform unui studiu OECD, realizat la 465 de firme din 62 de ţări, există nouă bariere care împiedică accesul micilor întreprinzători pe pieţele internaţionale: identificarea oportunităţilor de afaceri şi localizarea pieţelor adecvate, contactarea clienţilor externi cu potenţial, posibilitatea de a găsi reprezentanţi de încredere în străinătate, costurile ridicate pentru accesul pe pieţele externe, informarea redusă privind sprijinul guvernamental existent. O problemă pentru managerul de IMM este şi găsirea timpului necesar pentru expansiunea externă, în condiţiile în care se ocupă de toate problemele, de la producţie la aprovizionare şi comerţ. În plus, accesul la finanţare pentru internaţionalizare se dovedeşte mai scump decât cel pentru derularea afacerilor în mediul intern. "Băncile sunt mai reticente în creditarea unui întreprinzător care vrea să se extindă în străinătate, pentru că riscurile sunt mai mari", explică Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (CNIPMMR). De multe ori, odată ajunşi pe pieţe externe, IMM-urile trebuie să se confrunte cu comportamentul anticompetitiv al producătorilor locali, care tind să introducă tot felul de bariere. Din rândul IMM-urilor 468.000 la număr -, România are circa 40.000 de exportatori direcţi. Alte circa 40.000 de IMM-uri sunt exportatori indirecţi, prin intermediul producţiei realizate în lohn sau prin intermediari.
Ambasadele României, neinteresate de susţinerea întreprinzătorilor
Valoarea însumată a exporturilor realizate de IMM-uri se situează la circa 35% din total exporturi, apreciază Ovidiu Nicolescu, dar ponderea ar putea creşte în cazul unor politici de susţinere a micilor întreprinzători. Recomandările OECD făcute guvernelor vizează acordarea de facilităţi exportatorilor, dezvoltarea unor baze de informaţii statistice, iar cele mai bune practici recomandă formarea de clustere, transparenţă în accesarea programelor guvernamentale, implicarea organizaţiilor patronale în crearea politicilor guvernamentale.
Deşi plătite să susţină interesele României în străinătate, inclusiv pe cele economice, oamenii de afaceri reclamă interesul scăzut al ambasadelor în susţinerea delegaţiilor economice. Reprezentanţii CNIPMMR prezenţi în Mexic la patru luni de la ultima vizită a unor oameni de afaceri români, au reuşit cu mare greu să se vadă cu ambasadorul român, iar în China s-au confruntat cu aceeaşi reticenţă a reprezentanţilor ambasadei. (Delia Budurcă)