Harta interactivă a cărbunelui – unde, cât şi până când vom mai arde cărbune în România

0
0
FOTO Shutterstock
FOTO Shutterstock

Autorităţile române au anunţat închiderea mai multor unităţi pe bază de cărbune şi au stabilit 2032 ca dată de renunţare la energia pe bază de cărbune, a anunţat organizaţia neguvernamentală Bankwatch, care a şi publicat o hartă interactivă.

Pentru a spriji procesul de eliminare treptată a cărbunelui, Asociaţia Bankwatch publicat o hartă interactivă cu date despre minele şi termocentralele pe cărbune din România şi un raport care analizează impactul de mediu şi starea activelor pe cărbune.

Raportul arată că în 2020 puterea instalată a cărbunelui în sistemul energetic naţional a ajuns la 4590 MW în opt termocentrale, şi a produs aproximativ 17% din energia electrică utilizată la nivel naţional. Traiectoria puterii instalate pe bază cărbune continuă să scădă până în 2026, după care stagnează. În 2021 a intrat în proces de închidere o capacitate de 1695 de MW, la termocentrala Mintia (Complexul Energetic Hunedoara)  – cea mai poluantă, pentru care România a primit infringement patru ani la rând - şi câte o unitate de la termocentralele Işalniţa şi Turceni (Complexul Energetic Oltenia).  

Cu toate acestea, conform calculelor asociaţiei rezultate din analiza documentelor oficiale şi a declaraţiilor autorităţilor, România va mai avea în 2030 o capacitate instalată de 2100 de MW, sau 1650 de MW dacă mai multe unităţi pe cărbune vor fi înlocuite cu gaz fosil, aşa cum au declarat în multiple rânduri Ministrul Energiei, dar şi autorităţi locale. 

„Incertitudinea creată în jurul eliminării cărbunelui prin amânarea unor decizii politice ferme nu fac decât să întârzie planificarea înlocuirii acestora cu surse curate de energie şi a programelor necesare pentru a diminua impactul social în zonele carbonifere. Deşi Guvernul a stabilit data de eliminare a cărbunelui, încă nu ştim ce se va întampla cu unele dintre unităţi, întrucât menţiuni despre acestea se regăsesc doar în declaraţii politice, nu în documente oficiale”, a spus Ioana Ciută, preşedinta Asociaţiei Bankwatch România. 

Accesează harta AICI

Impactul de mediu al cărbunelui

Începând cu 17 august 2021, instalaţiile industriale de ardere vor fi obligate să respecte noi standarde de emisii adoptate de Comisia Europeană prin Directiva privind emisiile industriale.

Raportul „Cărbunele în România” precizează că nicio termocentrală pe cărbune nu se încadra în noile limite, conform datelor din 2019. Însă, pe parcursul anului 2020 şi 2021 Complexul Energetic Oltenia a anunţat modernizările la instalaţiile funcţionale. Şi termocentrala Paroşeni a Complexului Energetic Hunedoara va fi conformă, fiind demarate în 2018 lucrări la o instalaţie de desulfurare. În situaţii mai dificile se află IMA2 de la CET Govora şi K1 de la CET Iaşi II pentru care nu au fost făcute modernizări.

CET Govora avea planificate instalaţii pentru reducerea dioxidului de sulf, oxizilor de azot, însă nu le-a realizat din lipsă de fonduri, iar instalaţia funcţionează fără autorizaţie integrată de mediu.

Situaţia CET Iaşi este incertă, termocentrala urmează să fie preluată de autorităţile locale, însă pentru instalaţia problemă nu există niciun plan pentru conformare public. 

Substanţele precum dioxidul de sulf, oxizii de azot şi particulele fine de praf sunt asociate cu o serie de probleme de mediu şi de sănătate, inclusiv apariţia ploilor acide sau creşterea incidenţei cazurilor de astm şi bronşită. Termocentralele pe cărbune din România provoacă în jur de 500 de decese premature anual şi peste 11.000 de cazuri de boli respiratorii (conform unei modelări din 2016).

Pe lângă acestea, emit şi o cantitate impresionantă de dioxid de carbon, principalul gaz cu efect de seră. În total, în 2019 termocentralele pe cărbune au emis peste 13 milioane de tone de CO2, 35% din emisiile realizate de toţi producătorii industriali, pentru care au plătit peste 300 de milioane de euro, mare parte din fonduri publice. 

Utilizarea cărbunelui pentru energie şi exploatările miniere pentru extracţia acestui combustibil afectează solul, apa şi presupun distrugerea unor suprafeţe imense de teren prin defrişări şi exproprieri. Din cele 10 cariere pe care le deţine, Complexul Energetic Oltenia a obţinut aprobări de extindere pentru opt, în perioada 2015-2020. Multe dintre ele se confruntă cu probleme legale, impactul de mediu cumulat al carierelor nu a fost evaluat, deşi sunt apropiate unele de altele şi de situri naturale protejate. În plus, extinderile presupun defrişarea a peste 1500 de hectare şi exproprierea a 273 de gospodării cu despăgubiri infime, uneori cu strămutarea unor state întregi. În timpul extinderilor şi a excavărilor s-a întâmplat şi ca locuitorii din satele învecinate să fie lăsaţi fără apă potabilă.

„Este important să cunoaştem toate aceste aspecte ale impactului negativ de mediu, pentru a le putea remedia în procesul de renunţare la cărbune. De-a lungul timpului, producătorii de cărbune din România au încălcat dreptul la un mediu sănătos garantat populaţiei de Constituţie, cu complicitatea autorităţilor. Terenurile dregradate trebuie ecologizate şi redate în circuitul economic, iar oamenii trebuie să fie despăgubiţi pentru problemele create”, a spus Cătălina Rădulescu, avocată de mediu şi membru fondator Bankwatch România. 

Economie


Ultimele știri
Cele mai citite