FOTO De teama controalelor Antifraudă, localurile au început să emită bonuri fiscale pentru bacşiş
0
Speriaţi de raziile inspectorilor Antifraudă, proprietarii mai multor localuri din ţară au început să emită bonuri fiscale pentru bacşiş de la 1 mai, deşi neimpozitarea acestor sume nu poate fi încă sancţionată.
Mai multe localuri din ţară au emis weekendul trecut primele bonuri fiscale pentru bacşiş, proprietarii acestora temându-se de valul de controale demarate de inspectorii Direcţiei Antifraudă din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).
Bonurile fiscale pentru sumele lăsate de clienţi drept recompensă pentru serviciile oferite nu includ TVA, ele se emit la aceeaşi casă de marcat, iar acest lucru este posibil printr-o modificare a softului aparatului. Banii încasaţi drept bacşiş ajung în casa de marcat şi se constituie ulterior, la alegerea agentului economic, venit al angajatului sau al angajatorului.
Mai multe fotografii cu bonuri pentru bacşiş au fost postate în ultimele zile pe reţelele sociale de cei care au ieşit în mini-vacanţa de 1 Mai la terase sau în cluburi de pe litoral sau din Capitală. Artistul constănţean Chris Oliver a postat pe Facebook o fotografie cu un bon fiscal emis pentru un bacşiş de 5 lei de un club din staţiunea Vama Veche, însoţit de mesajul „m-am şi speriat, alerga ospătarul după mine să-mi dea bon la bacşiş“. Şi un club de bowling din Bucureşti a început să ofere clienţilor de la 1 mai bonuri pentru bacşiş, conform unei fotografii postate de un client pe Facebook.
Caietul de bani revine
Ordonanţa de Urgenţă 8/2015 care prevede impozitarea bacşişului a intrat în vigoare la momentul publicării sale în Monitorul Oficial, la 28 aprilie, sancţiunile pentru nerespectarea dispoziţiilor se aplică după 10 zile, adică de la 8 mai.
Mai exact, un agent economic care foloseşte casă de marcat nu poate fi sancţionat pentru neemiterea de bon fiscal pentru bacşiş până la 8 mai întrucât, până la acea dată, are termen pentru notificarea Fiscului că a constituit registrul special de bani. Angajaţii magazinelor, restaurantelor şi ai tuturor operatorilor care sunt obligaţi să utilizeze case de marcat fiscale îşi vor declara banii în fiecare zi înaintea începerii programului de lucru, într-un registru de bani personali, cu paginile numerotate, completat fără ştersături sau modificări.
Astfel de operatori sunt obligaţi să constituie registrul de bani personali pentru fiecare unitate de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, care va fi păstrat în locaţia respectivă pentru a fi prezentat la control inspectorilor fiscali. Orice sumă de bani înregistrată în plus faţă de suma înregistrată la ora începerii programului de lucru nu reprezintă sumă justificată.
Astfel, inspectorii Antifraudă pot demonstra numai cu acest registru că banii găsiţi în plus în gestiune reprezintă sume încasate nefiscalizate – fie ele contravaloarea bunurilor/serviciilor sau bacşiş. Registrul de înregistrare a sumelor personale ale salariaţilor a mai fost în vigoare în perioada 2007-2008.
Înregistrarea produsului drept bacşiş, o portiţă?
„Adevărul“ i-a întrebat pe consultanţii fiscali dacă proprietarii unor restaurante, de exemplu, nu ar putea emite bon fiscal pentru bacşiş în locul unuia aferent unui produs, care se înscrie în sfera TVA, pentru ca aceştia să ocolească plata acestei taxe. Se poate, susţin ei, însă riscul este mult prea mare, având în vedere zarva ANAF din ultimele luni, astfel că prea puţin vor încerca acest şiretlic.
„Este riscul prea mare, clientul ar putea fi chiar un inspector Antifraudă, iar amenda ar fi usturătoare. Dar asta nu înseamnă că nu se vor mai putea întâlni şi astfel de lucruri. Totuşi, se mai pot face teste de rezonabilitate.
Bacşişul este, de regulă, de 8-12% din încasări. Dacă acesta depăşeşte un anumit nivel, bate la ochi şi pot trimite un control inopinat“, a explicat consultantul fiscal Gabriel Biriş.
Consultantul fiscal Adrian Benţa susţine că un astfel de artificiu se poate realiza, însă el poate fi depistat în cazul unui control. „Tentaţii vor mai exista, dar, în principiu, nu cred. Se poate detecta pe memoria Z. La ce amenzi sunt, nu cred că se vor preta la găinării din astea“, a spus Benţa.
La finalul fiecărei zile de activitate în care s-a folosit casa de marcat, agentul economic trebuie să emită raportul de închidere sau raportul Z, document ce trebuie arhivat pe o perioadă de cinci ani.
Raportul Z trebuie să conţină denumirea şi codul fiscal ale operatorului economic, adresa de la locul de instalare a aparatului de marcat, logotipul şi seria fiscală ale aparatului, numărul de ordine numerotat progresiv, data şi ora emiterii şi numărul bonurilor emise în ziua respectivă. De asemenea, raportul include valoarea totală a operaţiunilor efectuate şi totalul TVA, cu precizarea nivelului cotei, valoarea totală a operaţiunilor scutite de TVA şi valoarea taxelor care nu se cuprind în baza de impozitare a TVA.
Mai puteţi citi:
[<a href="//storify.com/adinavlad/impozitarea-bacsisului" target="_blank">View the story "Impozitarea bacşişului" on Storify</a>]
Se încarcă comentariile...
