FMI vine să ne taie cheltuielile de sănătate. Ce trebuie să facem pentru a încheia reforma sistemului sanitar

Reforma sistemului sanitar trebuia încheiată încă din septembrie, dar Guvernul o are în dezbatere abia acum, la sosirea unei noi misiuni în România a Fondului Monetar Internaţional.

În această vară, după vizita delegaţiei FMI în România, Guvernul s-a angajat ca până la finele lunii septembrie să încheie adoptarea setului de măsuri privind reforma sectorului sanitar (numit „pachetul de sănătate“), iar până la sfârşitul anului – să încheie şi alte reforme, majoritatea în sectoarele economice.

Pachetul pentru sănătate era considerat încă de pe-atunci prioritar, dar iată că am trecut de mijlocul lunii octombrie, o nouă delegaţie a FMI vizitează (începând de marţi) România şi Guvernul nu poate bifa ca fiind încheiată niciuna dintre măsurile prevăzute în scrisoarea de intenţie lansată în vară.

Şi nu e de mirare, având în vedere că este vorba despre măsuri destul de dure, menite să ne taie cheltuielile cu sănătatea, dintre care amintim reducerea numărului de paturi din spitale, limitarea numărului de servicii medicale decontate de stat, limitarea internărilor, limitarea competenţelor spitalelor şi definitivarea listei medicamentelor compensate sau calcularea costurilor de tratament la 130 de boli.

Asigurări suplimentare pentru extraservicii

„Ministerul Sănătăţii are un plan de acţiune, acum este esenţial să se implementeze acest plan, să se evalueze rezultatele şi un pas cheie ar fi să se definească pachetul de bază al serviciilor care sunt asigurate beneficiarilor. Serviciile naţionale trebuie oferite prin acest pachet de bază, iar serviciile suplimentare printr-o asigurare suplimentară“, a declarat Andrea Schaechter, şefa misiunii FMI în România, la conferinţa de presă susţinută, astă-vară, înaintea plecării din ţara noastră.

„Se vizează o redirecţionare către serviciile de asistenţă primară şi în ambulatoriu, ceea ce ar reduce substanţial costurile din sistemul de sănătate şi ar elibera deci resurse care ar putea fi folosite în alte domenii şi ar îmbunătăţi calitatea serviciilor“, a mai spus oficialul FMI. Cu alte cuvinte, suntem în faţa unor cerinţe relativ simple (limitarea cheltuielilor inutile cu sănătatea), dar extrem de greu de îndeplinit, mai ales într-o ţară în care bugetul pentru sănătate este văzut ca un sac fără fund.

Mai mult ambulatoriu, mai puţine internări

Conform draftului scrisorioi de intenţie, Ministerul Sănătăţii va continua planul de reducere a numărului paturilor din spitale şi, implicit, al numărului de internări, în paralel cu atragerea unui număr mai mare de pacienţi pentru serviciile de tratament ambulatoriu.

Pentru a putea asigura serviciile de medicină primară şi ambulatoriu, din 2014 ministerul va adăuga noi servicii pe lista celor ce pot fi contractate de medicii de familie şi ambulatoriile spitalelor.

În domeniul medicamentelor, autorităţile din sănătate şi-au propus să revizuiască lista de compensate, iar dintre 130 de boli stabilite, s-au calculat costurile reale pentru 20.

Documentul convenit cu FMI mai arată că, pentru a evita acumularea de arierate la nivelul spitalelor, trebuie transferate resurse de la spitale ce au competenţe limitate către spitale regionale de urgenţă.
 

Ce prevede pachetul de sănătate

** Reducerea numărului de paturi din spitale;
** Limitarea numărului de servicii medicale decontate de stat;
** Limitarea internărilor;
** Finanţare redusă la spitalele cu mai puţine competenţe;
** Finanţarea cu prioritate a spitalelor regionale de urgenţă;
** Definitivarea listei medicamentelor compensate;
** Mai multe tratamente în ambulatoriu;
** Calcularea costurilor reale pentru 130 de boli;
** Înlocuirea managerilor de spitale care acumulează datorii;
** Emiterea cardurilor de sănătate.
 

Alte reforme pe agenda FMI

În scrisoarea de intenţie transmisă Fondului, Guvernul s-a angajat să îndeplinească mai multe condiţii, dintre care amintim: lărgirea bazei de contribuţii sociale prin aplicarea unei taxe obligatorii (contribuţie de sănătate) asupra veniturilor din chirii obţinute de persoanele fizice, de la 1 ianuarie 2014; aprobarea unei ordonanţe care să cuprindă definiţiile standard pentru sistemul de control al angajamentelor; definirea criteriilor de prioritizare pentru proiectele de investiţii publice; începerea publicării rapoartelor lunare privind arieratele, cu frecvenţă trimestrială; elaborarea proiecţiilor financiare pe termen mediu privind atragerea de fonduri europene (mijlocul lunii octombrie); aprobarea listei de proiecte prioritare care să ajute la elaborarea bugetului pe 2014 (mijlocul lunii octombrie); numirea unui consiliu profesionist la Hidroelectrica şi aprobarea legislaţiei privind obligaţiunile garantate (finele lunii noiembrie).