FMI estimează un deficit de peste 6% din cauza costurilor fiscale ale noii legi a pensiilor din România
0În urma întâlnirii cu oficialii români, care a avut loc la București, FMI estimează un deficit de peste 6% din cauza costurilor fiscale ale noii legi a pensiilor, lucru care nu a fost anunțat în comunicatul Guvernului.
„Există două mesaje speciale pe care am dori să le subliniem.
În primul rând, pachetul fiscal de anul trecut a fost un pas în direcția corectă și creează venituri suplimentare. Cu toate acestea, proiectăm deficite fiscale de peste 6%/PIB în următorii ani, având în vedere costurile fiscale ale noii legi a pensiilor. Vor fi necesare noi măsuri pentru a reduce deficitul.
În al doilea rând, inflația încetinește, dar rămâne mult peste ținta stabilită. Politica monetară ar trebui să rămână restrictivă până când vor exista dovezi mai solide că inflația va converge în timp util către banda de toleranță a Băncii Naționale a României”, a informat FMI într-o postare pe X.
Principalele aspecte prezentate de FMI:
O misiune a Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Jan Kees Martijn, a efectuat o vizită la București în perioada 29 ianuarie - 1 februarie, ca parte a angajamentului său obișnuit cu autoritățile române și cu alte părți interesate. La finalul vizitei, dl Martijn a emis următoarea declarație:
Evoluțiile macroeconomice. Creșterea a încetinit în 2023, în principal din cauza consumului mai slab. Inflația de bază și inflația globală au scăzut până la valori de o singură cifră în a doua jumătate a anului 2023, în timp ce rata dobânzii de politică monetară a fost menținută cu prudență. Deși deficitul de cont curent rămâne mare, acesta a scăzut la aproximativ 7 % din PIB, datorită încetinirii cererii interne și a scăderii prețurilor importurilor de mărfuri.
Perspective. În 2024, se estimează că economia își va reveni, cu o creștere de aproape 3%, deoarece consumul - determinat de creșterea salariilor reale - și cererea externă se consolidează. Se preconizează că inflația globală va reveni treptat în intervalul țintă până la sfârșitul anului 2025.
- Cu toate acestea, creșterile salariale de două cifre în curs de desfășurare, printre alți factori, pot obstrucționa normalizarea inflației.
Buget. Deficitul bugetar pentru 2023 este estimat la aproximativ 5¾% din PIB, ceea ce este cu mult peste nivelul prevăzut inițial în buget (4,4% din PIB). Reforma sistemului de pensii recent adoptată (noua lege a pensiilor - n. red.) face ca sistemul de pensii să fie mai echitabil și reduce cheltuielile pe termen lung, dar se preconizează că va genera costuri fiscale suplimentare mari, de aproximativ 1½ la sută din PIB, în anii următori.
Riscuri. Deficitele mari de cont curent și fiscal limitează capacitatea României de a rezista la șocuri adverse. Cu toate acestea, există încă unele elemente de protecție, inclusiv rezervele internaționale adecvate, care au crescut datorită intrărilor mari de fonduri UE.
Priorități politice
FMI subliniază că este necesară o consolidare fiscală eficientă pentru a restabili soliditatea finanțelor publice.
Deficitele fiscale - proiectate la 6 % sau mai mult - vor trebui să scadă sub 3 % din PIB pe termen mediu pentru a stabiliza datoria publică, a asigura o finanțare accesibilă pe piață și a sprijini plata continuă a fondurilor UE.
Pachetul fiscal de anul trecut a fost un pas în direcția cea bună, dar este nevoie de mai mult. În timp ce eforturile de a limita cheltuielile altele decât cele cu pensiile și de a îmbunătăți eficiența administrației publice și fiscale sunt binevenite, potențialul lor de a contribui la ajustarea fiscală este limitat, în special pe termen scurt. Veniturile fiscale ale României sunt cu mult sub nivelul celor din țările similare și sunt prea mici pentru a susține serviciile publice la standardele UE. Prin urmare, nu există o cale realistă de a progresa fără o reformă substanțială a politicii fiscale. Principalele opțiuni includ:
(i) Reforma impozitului pe venit: Eliminarea lacunelor și a scutirilor rămase, inclusiv prin reducerea pragului pentru microîntreprinderi și, eventual, prin transformarea impozitului pe profit progresiv.
(ii) Reforma TVA: Creșterea veniturilor din TVA, inclusiv prin impozitarea mai multor articole la cota standard.
(iii) Taxe ecologice: Introducerea unei taxe pe carbon în sectoarele transporturilor și construcțiilor sau a unor accize suplimentare pe combustibilii fosili.
(iv) Impozite pe proprietate: Creșterea impozitării proprietății, dacă este posibil prin punerea în aplicare a reformelor deja pregătite.
(v) Impactul reformei pensiilor: Elaborarea unui mecanism pentru a întinde în mod eficient povara fiscală rezultată din reforma pensiilor.
În elaborarea și punerea în aplicare a modificărilor politicii fiscale, previzibilitatea este esențială. Discutarea și comunicarea din timp a planurilor de reformă fiscală ar facilita planificarea de către firme și gospodării și ar îmbunătăți climatul investițional.
Se justifică o politică monetară strictă. având în vedere riscurile de creștere a inflației generate de creșterea puternică a salariilor și de un impuls fiscal pozitiv în 2024, rata dobânzii de politică monetară nu ar trebui să fie redusă până când inflația globală și inflația de bază nu se află pe o traiectorie descendentă fermă și nu sunt pe cale să atingă în timp util banda de toleranță a țintei de 2,5 % a Băncii Naționale a României.
Sistemul bancar își menține poziții solide în ceea ce privește capitalul, lichiditatea și profitabilitatea. Cu toate acestea, trebuie monitorizate îndeaproape riscurile emergente din sectorul financiar - inclusiv nivelul sporit al împrumuturilor valutare ale societăților -.
Ce a anunțat Guvernul
Într-un comunicat remis presei, Guvernul României a informat că „pentru stabilitatea macroeconomică a României vom susține în continuare investițiile publice, combaterea evaziunii fiscale și reforma bugetară”.
Redăm integral comunicatul Guvernului, în care nu se face niciun fel de referire la impactul noii legi a pensiilor și a creșterilor salariale asupra bugetului de stat:
Investițiile masive din fonduri naționale și europene, măsurile de combatere a evaziunii fiscale prin digitalizarea ANAF și reformarea aparatului bugetar sunt soluții importante susținute de Guvernul României pentru menținerea stabilității macroeconomice și reducerea deficitului bugetar, a subliniat premierul Marcel Ciolacu la întrevederea cu delegația Fondului Monetar Internațional.
Întrevederea a avut loc astăzi, la Palatul Victoria, la încheierea vizitei obișnuite a FMI dedicată analizei evoluţiei economice şi financiare şi de actualizare a perspectivelor macroeconomice ale României.
“Măsurile de reformă bugetară și instrumentele digitale de combatere a evaziunii fiscale decise la finalul lui 2023 și implementate de la începutul acestui an își vor face simțite efectele în următoarele luni. Printr-o colectare mai bună în România, vom continua reducerea deficitului”, a declarat prim-ministrul Marcel Ciolacu. “Semnalele pe care le avem deja pentru luna ianuarie sunt îmbucurătoare și am dori să rediscutăm proiecțiile împreună cu echipa FMI, după încheierea primului trimestru din 2024,” a adăugat prim-ministrul.
Premierul României a reconfirmat că reforma aparatului bugetar continuă și se va finaliza la jumătatea acestui an, iar Guvernul va lucra în ritm susținut pentru a elabora în termen toate reformele stabilite în Planul Național de Redresare și Reziliență.
Măsurile luate de Guvernul României anul trecut au contribuit la menținerea stabilității macroeconomice, la reducerea deficitului bugetar și ale inflației peste estimările anterioare. Aceasta a fost una dintre concluziile experților FMI aflați în vizită la București în această perioadă.
Delegația FMI a remarcat impactul pozitiv al volumului de investiții directe în economia României și a identificat în creșterea consumului intern o potențială sursă de creștere economică pentru anul în curs.
Cele două părți au fost de acord că ținerea sub control a deficitului rămâne principala provocare a Guvernului pe termen mediu.
Se încarcă comentariile...
