Europa riscă să rămână fără terenuri arabile până în 2050: 60-70% sunt deja nesănătoase

Europa riscă să rămână fără terenuri arabile, potrivit unui studiu de specialitate care arată că în prezent 60-70% din terenuri sunt nesănătoase, procentul urmând să crească la 90% dacă nu se investește mai mult în regenerarea solului.

Europa riscă să rămână fără terenuri arabile, dacă nu se investeşte mai mult în regenerare

Având în vedere că finanțările climatice reprezintă o temă-cheie a Conferinței ONU privind schimbările climatice COP29 de la Baku de luna viitoare (11-22 noiembrie), militanții pentru sol, liderii și fermierii prezenți la Forumul Mondial al Solurilor Vii 2024 (Arles, Franța, miercuri, 9 octombrie) au solicitat o creștere urgentă și pe scară largă a finanțărilor climatice, pentru a sprijini micii fermieri să adopte practici agricole regenerative.

Aceste apeluri, conduse de Salvează Solul și de inițiativa 4per1000, vin și în contextul în care „Dialogul strategic privind viitorul agriculturii UE” al Comisiei Europene a concluzionat luna trecută că preocupările climatice și economice sunt esențiale pentru modelarea viitoarelor politici agricole.

„Parlamentul European nou ales are oportunitatea de a se asigura că sănătatea solului este o piatră de temelie a „Green Deal” și a strategiei climatice a Europei”, a afirmat Praveena Sridhar, Coordonator tehnic al mișcării Salvează Solul. „Cu COP29 la orizont, este timpul ca UE să se angajeze la finanțări climatice substanțiale care să sprijine micii fermieri să  adopte practici agroecologice regenerative. Solurile sănătoase sunt esențiale nu numai pentru îndeplinirea obiectivelor climatice, ci și pentru asigurarea securității alimentare și protejarea biodiversității.”

Adresându-se Forumului Mondial al Solurilor Vii, Dr. Paul Luu, Secretarul executiv al inițiativei 4per1000 a declarat: „Dacă nu ne punem banii acolo unde ne este solul, ne vom zbate să combatem eficient criza climatică ... Pentru a reface solul, finanțările climatice trebuie să fie direcționate în principal către micii fermieri, care se află în prima linie a refacerii solului și sunt subfinanțați în mod dramatic. În acest fel, putem îmbunătăți sănătatea solurilor la nivel mondial, putem contribui la protejarea și refacerea biodiversității, putem capta și stoca niveluri monumentale de carbon în soluri, putem consolida securitatea alimentară mondială și valoarea nutritivă a alimentelor pe care le consumăm cu toții. Acum este momentul să se producă această schimbare, mai ales că doar la o lună distanță va avea loc COP29.”

Fermierii nu pot regenera solul fără sprijin financiar

Micii fermieri contribuie cu 30-34 % la producția mondială de alimente, dar ei pot accesa doar 0,8 % din totalul finanțărilor climatice, potrivit Climate Policy Initiative (cele mai recente cifre disponibile fiind din 2019/2020). Atât experții, cât și agricultorii subliniază faptul că abordarea acestei disparități este urgentă, deoarece, de multe ori agricultorii nu pot trece la practici regenerative fără sprijin financiar.

„Provocarea pentru agricultori este că tranziția la practicile agricole regenerative poate necesita timp și resurse financiare de care ei nu dispun. În timpul perioadei de tranziție, randamentele pot fi mai scăzute pe măsură ce sunt introduse noi practici și culturi. Mulți fermieri care doresc să facă tranziția nu o pot face pentru că nu dispun de sprijinul financiar necesar pentru a rezista în această perioadă. Această chestiune este urgentă dacă ne dorim o securitate alimentară reală în Europa și dacă dorim să ne protejăm împotriva secetelor și inundațiilor. Unul dintre motivele pentru care asistăm la o creștere a șocurilor climatice este că solurile noastre sunt nesănătoase.”, a declarat Benedikt Bösel, economist pe sectorul agricol, fermier regenerativ din Germania și fondator al Fundației Finck.

60-70 % din solurile din Europa sunt în stare nesănătoasă (Comisia Europeană, 2022). 

Cererea mondială de alimente va creşte cu 60% până în 2050

Având în vedere că peste 873 de milioane de mici fermieri din întreaga lume se bazează pe solurile sănătoase, investiția în sănătatea solului este esențială pentru securitatea alimentară mondială, mai ales că se preconizează că cererea mondială de alimente va crește cu 60 % până în 2050. Refacerea solurilor oferă și beneficii suplimentare ecosistemelor, inclusiv prevenirea inundațiilor și a secetei, și contribuie la protejarea biodiversității și a resurselor de apă.

O analiză realizată de mișcarea Salvează Solul a arătat că, în cazul în care practicile agricole regenerative (inclusiv culturile de acoperire, pășunatul prin rotație, reducerea lucrărilor agricole și agrosilvicultura) sunt adoptate la nivel mondial, ar putea fi sechestrate 27 % din emisiile de carbon necesare pentru a menține creșterea temperaturii globale sub 2°C.

90% din solul arabil s-ar putea degrada până în 2050

În fiecare an, se pierd 24 de miliarde de tone de terenuri fertile, agravând insecuritatea alimentară, criza agricultorilor, îndatorarea și migrația climatică. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură avertizează că 90 % din solul arabil ar putea fi degradat până în 2050.

„UE are șansa de a da un exemplu la COP29, asigurându-se că sănătatea solului nu este marginalizată în discuțiile privind clima.”, spune Praveena Sridhar, Coordonator tehnic al mișcării Salvează Solul.  „Solurile sănătoase nu sunt esențiale doar pentru atingerea obiectivelor climatice ale Europei, ci și pentru susținerea mijloacelor de subzistență a milioane de mici fermieri și pentru asigurarea viitorului producției alimentare pe întregul continent.”

Comentând în continuare, Benedikt Bösel a adăugat: „Punem în mare pericol viitorul bunăstării copiilor noștri și cel mai prețios bun natural al nostru, solul, prin subfinanțarea eforturilor de stimulare a practicilor agricole regenerative. Vestea bună este că avem mijloacele de a remedia această situație și de a ne reface solurile; avem metode frumoase, practice și profitabile de cultivare a alimentelor, într-un mod care ne îmbogățește solurile. Întrebarea care se pune acum este una de voință financiară: vor reuși reprezentanții de la COP29 din Baku să redirecționeze finanțările climatice către regenerarea și protejarea solului? Aceasta înseamnă sprijinirea fermierilor cu stimulente financiare pentru a face tranziția către practici regenerative.  Trebuie să încurajăm liderii de la COP29, trebuie să le prezentăm argumentele, trebuie să le solicităm să facă ce este necesar,  să facă ce trebuie și să pună banii acolo unde este solul. Este cea mai inteligentă investiție pe care omenirea o va face vreodată.”