Europa îmbătrânește: scăderea drastică a populației, inclusiv în România, pune presiune pe venituri
0Faptul că Europa îmbătrânește nu mai este o noutate, însă procentele din populație care vor lipsi peste șapte decenii sunt uriașe, cu excepția a opt state europene care vor înregistra creșteri ușoare datorită migrației.
Potrivit unor statistici bazate pe datele Eurostat, populația Europei va scădea, în medie, cu 20% până în 2100, cele mai mari scăderi fiind înregistrate în Ucraina (61%), Moldova (50%), Polonia (49%), Bulgaria (47%) și România (43%).
Estimările au fost făcute ținând cont de rata scăzută a natalității coroborată cu faptul că în prezent 21% dintre europeni au depășit vârsta de 65 de ani, dar și cu politicile anti migrație dezvoltate de câteva state europene.
Datorită scăderii ratelor de fertilitate , fiecare țară europeană va vedea decesele depășind numărul nașterilor până în 2100.
Cu toate acestea, Europa de Est și de Sud va înregistra cele mai mari scăderi în raport cu populația lor actuală.
Acest grup este condus de Ucraina, estimările ONU arătând că va pierde 61% din populație în următorii 75 de ani.
Însă nu toate țările europene vor înregistra scăderi ale populației, după cum se poate vedea în graficul realizat de Visual Capitalist. Unele țări din Europa de Vest (Marea Britanie, Franța) pot înregistra o creștere a populației de o singură cifră datorită migrației.
În ultimul deceniu, Europa a cunoscut o creștere a sentimentului anti-imigranți. Cu toate acestea, din punct de vedere economic, acești migranți ar putea fi cheia pentru viitorul Europei.
Potrivit unei analize realizate de The Guardian, migranții sunt în prezent intermediarul între scăderea treptată a populației Europei și o scădere rapidă. O prăbușire rapidă duce la scăderea forței de muncă, care impune sarcini mai mari asupra rețelelor de securitate socială, ducând la rândul său la impozite mai mari.
Raportul dintre impozite și PIB pentru mai multe țări europene a crescut deja în ultimele două decenii. Apoi, scăderea cererii de consum ar putea duce la mai puține locuri de muncă și la creșterea șomajului. Acest lucru ar putea face ca sarcinile fiscale mai mari să fie insuportabile, afectând coeziunea socială.
În absența unor schimbări tehnologice semnificative, reputația continentului pentru un nivel de trai ridicat s-ar putea deteriora rapid.
21% din populația Europei are peste 65 de ani
Astăzi, 21% din populația UE are 65 de ani sau peste. În scenariul de bază al Eurostat, această proporție va crește la 32% până în 2100, dar în scenariul de imigrație zero al agenției, va crește în continuare, la 36%, scrie The Guardian.
Cei care studiază piramida de vârstă în schimbare a Europei spun că acest lucru va pune țările sub o presiune economică din ce în ce mai mare.
„Principalele consecințe vor fi o creștere mai lentă, deoarece forța de muncă se va micșora și sarcinile fiscale mai mari, deoarece cheltuielile cu pensiile și cererea de sănătate și îngrijire a persoanelor în vârstă vor crește”, a spus John Springford, reprezentant al Centrului pentru Reforma Europeană.
Într-adevăr, o mare parte din UE se confruntă deja cu acest lucru, sarcinile fiscale – așa cum sunt exprimate prin veniturile fiscale ca procent din PIB – crescând în țări precum Franța, Italia, Germania și Spania în ultimele decenii.
Industriile de sănătate și de asistență socială vor deveni din ce în ce mai importante pentru gestionarea unei Europe care îmbătrânesc, iar multe sisteme de sănătate din UE depind deja de medici sau asistente imigranți.
Poverile fiscale sunt deja în creștere în toată Europa
Venituri din impozite ca procent din produsul intern brut (raport impozit/PIB), anumite țări europene, 1980 - 2021
„Mai mulți oameni vor avea nevoie de îngrijire, deși asta depinde de cât de sănătoși sunt oamenii la bătrânețe”, a spus Alan Manning, profesor de economie la London School of Economics.
„Aveți și cealaltă parte a ecuației: din cauză că vor fi mai puțini copii, aveți nevoie de mai puțini oameni în educație și îngrijire a copiilor. Deci, ceea ce trebuie să facem, într-un anumit sens, este să redistribuim oamenii care aveau grijă de copii în îngrijirea bătrânilor", a adăugat el.
În același timp, experții subliniază că imigrația nu este un glonț de argint pentru provocările demografice ale Europei. „Creșterea nivelurilor de imigrație nu va rezolva singură aceste probleme demografice – nivelurile necesare pentru a face acest lucru ar fi foarte mari și există doar atât de mulți migranți care sunt dispuși să se mute”, a adăugat la rândul său John Springford. „Dar ar ajuta, la fel ca și creșterea ratei de angajare a persoanelor în vârstă de muncă, împingerea vârstei de pensionare, reformarea pensiilor și transferarea poverii impozitării de la veniturile din muncă la avere, în special proprietate.”, a încheiat reprezentantul Centrului de Reformă Europeană.
Se încarcă comentariile...
