Enel pleacă, reţelele rămân. În locul italienilor trebuie desemnat un operator capabil să gestioneze financiar şi tehnic afacerea
0
Statul român ar putea desemna din oficiu un operator de distribuţie în cazul în care Enel nu găseşte cumpărători pentru cele trei distribuţii pe care le operează sau dacă preţurile oferite sunt considerate prea mici.
Grupul italian Enel a anunţat vineri că scoate la vânzare companiile de distribuţie şi furnizare a electricităţii din România, însă acest lucru nu va avea niciun impact asupra clienţilor din ţara noastră, deoarece reţelele sunt proprietatea statului, compania fiind doar un concesionar, în cel mai rău caz autorităţile putând desemna din oficiu un alt operator.
Tarifele sunt stabilite până în 2018
„Deocamdată avem operator de distribuţie, nu ne-au notificat că pleacă, tarifele sunt stabilite până în 2018 şi se ajustează anual. Dacă îşi vinde partea, cel care preia trebuie să fie operator licenţiat de distribuţie în România, care să aibă capacitatea de a gestiona financiar şi tehnic reţelele“, a declarat, pentru „Adevărul“, Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE).
Pe lângă Enel, în acest moment, cei mai mari operatori din România sunt Electrica, societate care deţine tot trei distribuţii, dar şi CEZ şi E.ON, care au câte una.
Ce se scoate la mezat
Enel a anunţat că va vinde câte 64,4% din Enel Distribuţie Muntenia şi Enel Energie Muntenia, câte 51% din Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Energie, precum şi 100% din compania de servicii Enel România.
Aceste companii operează o reţea de electricitate de 91.000 de kilometri şi distribuie circa 14TWh de electricitate anual, cu o cotă de piaţă de 34%.
Pe partea de furnizare, diviziile Enel din România aproape 9 TWh de energie anual către aproximativ 2,6 milioane de clienţi, dintre care 2,4 milioane casnici (unde are o cotă de piaţă de 20%), iar restul companii (segment pe care controlează 38% din piaţă). Per total, companiile Enel din România au înregistrat anul trecut venituri de 1,12 miliarde de euro şi profit înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare de 289 de milioane de euro.
Enel este şi unul dintre cei mai mari investitori în energia regenerabilă din România, având peste 500 MW instalaţi în ferme eoliene, însă acestea nu sunt incluse în planurile de vânzare.
Enel a cumpărat de la stat, în 2005, companiile de distribuţie şi furnizare a electricităţii Electrica Banat şi Electrica Dobrogea. În 2008, compania a preluat şi Electrica Muntenia Sud, care alimentează cu energie Bucureştiul.
Opţiunile statului valorează 500 de milioane de euro
Nu este clar ce se va întâmpla mai departe cu opţiunile pe care statul le are potrivit contractelor de privatizare.
Mai exact, statul dispune de posibilitatea ca Enel să răscumpere restul de acţiuni pe care le are statul, la preţuri calculate după formule înscrise în contractul de privatizare.
Participaţiile minoritare ale statului erau deţinute de către Electrica, dar au fost separate înainte de listare, constituindu-se în Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE).
Astfel, SAPE este acum acţionar la Enel Energie Muntenia (unde deţine 23,57%), Enel Distribuţie Muntenia (23,57%), Enel Distribuţie Banat (24,86%), Enel Distribuţie Dobrogea (24,90%) şi Enel Energie (36,99%).
În 2012, Guvernul anunţa că va obţine, potrivit formulelor de la privatizare, o sumă de 521 de milioane de euro pe două pachete de 13,57% la Enel Distribuţie Muntenia şi Enel Energie Muntenia. Contractele prin care au fost vândute distribuţiile din Banat şi Dobrogea nu au astfel de opţiuni.
Contactat de „Adevărul“, un purtător de cuvânt al Enel ne-a comunicat că posibila vânzare a sucursalelor din România face parte dintr-un program mai amplu de vânzare a activelor non-strategice, cu scopul de a reduce datoria, fără a lămuri situaţia obligativităţii de cumpărare a acţiunilor statului.
„Vă reamintim că România este parte dintr-un potenţial grup de active ce ar putea fi vândut, care va contribui chiar mai mult raportat la obiectivul rămas de 4,4 miliarde de euro, oferind programului un grad necesar de flexibilitate. În afară de aceste lucruri, nu putem oferi alte informaţii suplimentare faţă de cele incluse deja în comunicatul de presă“, a afirmat purtătorul de cuvânt.
Fondul Proprietatea caută de doi ani cumpărători
Anunţul Enel vine în contextul în care Fondul Proprietatea a anunţat încă de acum doi ani că încearcă să vândă participaţiile minoritare la companiile de distribuţie de energie şi de gaze.
Fondul Proprietatea selectase atunci Citigroup Global Markets Limited ca intermediar exclusiv pentru facilitarea unei posibile vânzări.
Erau vizate participaţiile de 24% Enel Distribuţie Banat şi Dobrogea, dar şi pachetele de 12% din Enel Distribuţie Muntenia, Enel Energie Muntenia şi Enel Energie.
Pe lângă acestea, erau incluse pe lista de vânzare şi pachetele minoritare de la E.ON, filialele Electrica sau GdF SUEZ Energy.
Valoarea totală a participaţiilor Fondului era de 527,6 milioane de euro în acel moment.
Proces de 800 de milioane de euro pentru investiţii
De-a lungul timpului, Enel a fost angrenat în mai multe scandaluri, cel mai mare fiind legat de investiţiile asumate la privatizare.
Potrivit Curţii de Conturi, Enel nu şi-a respectat obligaţiile asumate, iar Electrica a dat în judecată grupul italian la Curtea de Arbitraj de la Paris.
Acum, procesele au fost preluate de către SAPE, care s-a separat de Electrica înainte de listare. În cadrul unui proces cu Enel, statul cere 834 de milioane de euro, la care se adaugă penalităţi de 378,6 de milioane de lei. Enel a câştigat însă, până acum, un litigiu cu statul român la Paris.
Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie, a criticat recent grupurile din energie care au preluat companii de la statul român, nemulţumit de politica lor de dividende.
Anul trecut, Constantin Niţă, pe atunci ministru al Energiei şi astăzi ministru al Economiei, acuza distribuitorii că a adus echipamente la mâna a doua, proaste, pe care le treceau în acte ca şi cum ar fi noi, iar calitatea serviciilor lasă de dorit.
Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) i-a reţinut luna trecută pe Claudiu Dumbrăveanu - vicepreşedinte în cadrul ANRE, Florin Gugu - director în cadrul Enel şi pe omul de afaceri Gheorghe Ciubotaru, care deţine grupul de firme ElectroAlfa International. Gugu este acuzat de dare de mită, iar Dumbrăveanu - de luare de mită.
Procurorii anticorupţie susţin că ANRE a descoperit că Enel a taxat de două ori consumatorii în privinţa certificatelor verzi prin care se susţine sistemul de promovare a energiei regenerabile.
Astfel, ANRE ar fi trebuit să ceară reducerea cu 6% a tarifelor, însă Dumbrăveanu a impus o reducere de doar 1,3%, cerând la schimb de la Enel contracte pentru firma ElectroAlfa International.
Dubla facturare a certificatelor verzi a avut loc în cazul tuturor distribuitorilor, nu doar la Enel, ci şi la Electrica, E.ON şi CEZ.
Mai puteţi citi:
Se încarcă comentariile...
