Economia și inflația: Cât de săraci sunt românii față de 2019 și care sunt cele mai sensibile domenii
0Prețurile energiei au avut influențe importante asupra inflației, prețurile fiind greu de suportat de români după doi ani de restricții generate de pandemie.
O serie de personalități economice au participat recent la o dezbatere numită „Economia și inflația” în cadrul căreia au fost puse pe tapet câteva dintre cele mai importante aspecte ale vieții de zi cu zi: creșterea prețurilor și suportabilitatea acestora de către români.
Întrebat dacă românii sunt mai săraci decât în 2019, Florin Andrei, profesor asociat ASE, fost secretar de stat la Ministerul de Finanțe a răspuns: „În perioada pandemiei am avut parte de bani ieftini, am economisit, am pus de-o parte, dar am cheltuit mare parte din economii. Cheltuim mai mult pentru alimente, pentru vacanțe, economiile s-au subțiat, iar prețurile pe care la plătim la supermarket sunt mai mari față de inflația statistică. Am pierdut tot ce am acumulat? Probabil că nu, însă o mare parte din economii s-a terminat deja”, a spus el.
Economistul a punctat că peste 75% din inflație este generată de energie, din cauza greșelilor de planificare în trecerea la energia verde și renunțarea abruptă la producerea energiei neregenerabile. „Deși prețurile de consum s-au așezat pe plafonul actual iar preturile din energie au scăzut rămânem în continuare în paradigma lipsei de predictibilitate a prețurilor la energie”, a adăugat Florin Andrei.
Specialistul a amintit că sunt 10 - 11 ani de la momentul în care s-a reluat creșterea economică post-criza financiară globală, ani în care România a acumulat, a învățat cum să gestioneze situații și cum să economisească. „2023 este un an în care vom demonstra reziliența noastră, atât la nivel individual cât și la nivel colectiv, ca organizație, companie sau grup, sau la nivel de țară”, a încheiat economistul.
Inflația a ajuns într-o zonă de platou încă de la finalul anului trecut
La rândul său, Vladimir Alexandrescu, purtător de cuvânt INSSE, a declarat în cadrul dezbaterii că datele statistice la nivelul României, cât și cele privind țările Uniunii Europene, confirmă în totalitate aserțiunea că, la final de an 2022, inflația a ajuns într-o zonă de platou, cu o ușoară tendință de descreștere aproape pretutindeni.
„Într-adevăr, conform Indicelui Armonizat al Prețurilor de Consum, indicatorul folosit la nivel internațional și care permite comparații între țări, România a coborât în decembrie la o inflație de 14,1% față de un 14,6% în luna anterioară, rezultatele pentru ianuarie 2023 nefiind calculate încă, dar ele fiind cu siguranță mai mici câtă vreme și indicele național – IPC- a coborât în ianuarie la 15,1% (de la 16,4% în decembrie și 16,8% în noiembrie 2022).
Trendul de ușoară scădere este vizibil și la nivelul întregii Uniuni Europene (10,4% inflație IAPC în decembrie față de 11,1% în noiembrie 2022), precum și la majoritatea statelor membre, cu excepția Ungariei (25% în decembrie față de 23,1% în noiembrie), Austria (11,5% în ianuarie față de 10,5% în decembrie, Letonia (21,6% ianuarie față de 20,7% decembrie), Estonia (18,8% ianuarie față de 12,5% decembrie).
Concluzionând, semnele noului an se arată încurajatoare din punctul de vedere al confruntării cu pericolul inflaționist, premisă că estimările făcute ieri de guvernatorul BNR privind inflația la finalul anului să aibă un grad ridicat de realism” a spus Alexandrescu.
Întrebat cum stă România din perspectiva conexiunii dintre indicele prețurilor de consum și indicele prețurilor producției industriale, Alexandrescu a spus că mărfurile alimentare sunt un domeniu sensibil.
„Un domeniu sensibil, dincolo de cel al energiei, îl constituie pentru România cel al mărfurilor alimentare. Este o situație numai aparent paradoxală , țara noastră fiind tradițional, dar și în prezent un mare producător de produse agricole, pe care le exportă și acum în cantități mari – grâu, porumb, floarea soarelui, dar a devenit, în timp, un importator sunt de produse alimentare unde, deficitul comercial extern, a ajuns în acest moment de peste 2,5 miliarde de euro (din cele 34 miliarde de euro deficit pe totalul schimburilor internaționale de bunuri ale României.
Or, dacă inflația în alte secțiuni – precum mărfuri nealimentare (exceptând energie, gaze și încălzire centrală) sau servicii este mai ușor resimțită, cea a „pâinii cea de toate zilele” vizează direct întreaga populație și, mai mult chiar, a păturilor cele mai sărace din acestea. Și aici, creșterile de preț au fost cu mult peste media generală (chiar și în ianuarie 22,47% față de un total de 15,1%) cu vârfuri de-a lungul anului : făină 32,82%, pâine 24,73%, cartofi 33,69%, ulei 38,78%, unt 43%, lapte 31%, zahăr 60,73% - am citat din valorile pentru noiembrie 2022). Aici, riscul inflaționist rămâne în continuare, câtă vreme e zona în care „importul de inflație” este o amintire, câtă vreme doi dintre furnizori) de asemenea produse – Polonia și, mai ales, Ungaria, se confruntă cu un proces inflaționist mai puternic decât noi”, a încheiat Vladimir Alexandrescu.
Se încarcă comentariile...
