Economia chineză a fost trasă în jos de criza europeană şi de scăderea cererii venite din SUA

Producţia industrială a Chinei a atins cea mai mică rată de creştere a ultimilor doi ani, iar inflaţia îşi continuă tendinţa descendentă, pe fondul deteriorării situaţiei economice la nivel global. Asta alimentează aşteptările analiştilor care iau în calcul noi relaxări ale politicilor monetare din partea Băncii Centrale a Chinei (PBOC).

Statisticile lunii noiembrie arată că ritmul de creştere în a doua economie a lumii s-a redus pe fondul turbulenţelor din zona euro. Cu toate acestea însă, vânzările cu de-amănuntul au fost mai bune ca niciodată.

„Riscul unei aterizări forţate a economiei chinezeşti este încă prezent, dar am văzut deja o serie de măsuri luate pentru a inversa această tendinţă" a spus un economist de la Chartered Bank din Hong Kong, citat de postul de televiziune CNBC.

Rata inflaţiei anuale a scăzut în noiembrie, până la valoarea de 4,2%, cel mai scăzut nivel din septembrie 2010 şi uşor sub aşteptările analiştilor. A fost prima oară din februarie când inflaţia a scăzut sub 5 procente, ceea ce lasă loc de manevră Beijingului pentru a-şi relaxa politicile monetare, astfel încât să sprijine economia naţională.

Potrivit datelor furnizate de agenţia de presă Reuters, rata de creştere a indicelui PMI - ce reflectă evoluţia ordinelor de achiziţie ale managerilor de companii - s-a redus până la nivelul de 12,4% în noiembrie, sub aşteptările de 12,8%, înregistrând cel mai slab ritm de creştere din august 2009 până în prezent.

Vânzările cu amănuntul însă au crescut în noiembrie cu 17,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, depăşind uşor procentul de creştere de 17,2 % înregistrat în octombrie, fiind în acelaşi timp peste aşteptările economiştilor care prognozau o rată de creştere de doar 16,9%.

Creşterea economică a Chinei s-a situat pe trend descendent în ultimele trei trimestre consecutive, iar economiştii se aşteaptă ca pe tot anul 2012, rata de creştere economică să fie sub nivelul de 9 procente, pentru prima oară din 2001. Asta pentru că, economia Chinei resimte din plin impactul crizei datoriilor din zona euro şi a cererii scăzute din partea consumatorilor americani.

În cursul acestui an, liderii chinezi au urmărit cu încăpăţânare menţinerea sub control a inflaţiei, în ciuda semnalelor care arătau că economia reală duce lipsă de lichidităţi.

Slăbirea presiunilor inflaţioniste a permis Băncii Centrale a Chinei să reducă nivelul rezervelor minime obligatorii în ultima şedinţă de politică monetară ce a avut loc la finele lunii noiembrie, dând astfel un semnal clar de modificare a politicilor monetare după doi ani de stricteţe. Aceasta a fost prima reducere a rezervelor în ultimii trei ani şi a intrat în vigoare pe 5 decembrie, eliberând între 350 şi 400 de miliarde de yuani( adică între 55 şi 63 miliarde de dolari) pentru sistemul bancar.

Cu inflaţia în scădere şi cu date care arată că va continua scăderea economică, mulţi analişti se aşteaptă ca Banca Centrală a Chinei să reducă din nou nivelul rezervelor obligatorii în Ianuarie 2012.

Inflaţia este elementul de care depinde amploarea reducerii pe care PBOC o va decide, măsură care va elibera până la 16 trilioane de yuani, din banii blocaţi acum în sistemul bancar. Evoluţia preţurilor este foarte importantă pentru guvernul Chinei, deoarece o injectare de bani masivă ar putea reaprinde creşterea excesivă a acestora, şi ar putea genera tulburări sociale.

„Este clar că inflaţia Chinei scade, iar procesul este mai rapid decât ne-am fi aşteptat. Dar este totuşi devreme pentru a spune că se va ajunge la o relaxare totală a politicii monetare a Chinei", a declarat Wang Guobing, economist la Northeast Securities în Shanghai.

„Guvernul încă trebuie să caute un echilibru între creştrea economică şi controlul inflaţiei", a adăugat Wang.

Potrivit analiştilor citaţi de CBNC, rata dobânzii de politică monetară practcată de Banca Centrală a Chine va rămâne nemodificată până îl al doilea trimestru al anului viitor.