De ce îşi riscă românii banii la jocurile de noroc. Portretul jucătorului, la limita dintre distracţie şi dependenţă - INFOGRAFIE

Jucătorii care depăşesc limita divertismentului îşi riscă banii pentru a recupera sumele pierdute

Distracţia şi dorinţa de a câştiga bani sunt principalele motive pentru 80% din jucători, dar există şi aproape 1% din jucători care depăşesc limita divertismentului, devenind dependenţi.

Din totalul populaţiei, 15% a jucat cel puţin o dată în ultimul an jocuri de noroc de tip loto, pariuri sportive offline, jocuri de tip slot machines, jocuri online sau jocuri de cărţi, arată un studiu realizat de GfK România pentru patronatele din domeniul pariuri - jocuri de noroc (Romanian Bookmakers, respectiv Romslot).

Autorii studiului, care au încercat să identifice gradul de dependenţă a populaţiei faţă de jocurile de noroc, arată că România se situează la limita de jos a mediei europene privind consumul de jocuri de noroc.

Mai precis, 0,6% din populaţia de peste 18 ani este reprezentată de practicanţii care au depăşit linia divertismentului, în raport cu media europeană care se situează între 0,5% şi 2%.

Bărbaţii riscă mai mult

Studiul GfK, intitulat „Pariurile şi jocurile de noroc în România“, arată că 25% din bărbaţii cu vârsta de peste 18 ani au jucat măcar o dată jocuri de noroc în ultimul an.

Femeile care au încercat astfel de jocuri în ultimul an sunt mult mai puţine: 7% din totalul femeilor de peste 18 ani.

Jucătorii ocazionali, respectiv cei care au declarat că au practicat cel puţin o dată un joc de noroc în ultimul an, se regăsesc într-o mai mare măsură în oraşele mici, cu până în 30.000 de locuitori, unde posibilităţile de distracţie de orice tip sunt mai limitate.

În schimb, jucătorii care practică unul dintre jocurile de noroc cu frecvenţă cel puţin săptămânală sunt preponderent bărbaţi tineri, necăsătoriţi, din mediul urban, cu educaţie medie şi cu un venit mediu pe gospodărie de aproximativ 2.500 de lei. 32% din jucătorii ce practică jocuri de noroc cu frecvenţă săptămânală au între 18 şi 24 de ani.

În general, jucătorii cu frecvenţă săptămânală joacă/pariază pentru distracţie şi pentru a câştiga bani. Întrebaţi care sunt motivele de joc, 87% au declarat că se simt bine atunci când joacă, în timp ce 74% au afirmat că joacă/pariază şi pentru a câştiga bani.

Mai puţin împătimiţi decât europenii

Conform studiului, incidenţa jucătorilor cu probleme în rândul românilor de peste 18 ani este de 0,6%, respectiv 98.000 de persoane.

„Faptul că organizaţiile noastre au comandat un astfel de studiu este o dovadă de maturitate a industriei de jocuri de noroc din România. Raportându-ne la statisticile din Europa privind numărul de jucători care practică în mod frecvent jocurile de noroc, putem spune că românii nu au probleme de joc mai mari ca ale europenilor.

Dimpotrivă, ne situăm pe pragul de jos al mediei europene, aflată între 0,5 şi 2%. Cu toate acestea, nu putem spune că problema nu există. Tocmai de aceea o tratăm în mod real şi direct, de 4 ani, prin intermediul programului «Joc Responsabil»“, a declarat Viorela Rădoi, directorul executiv al Romslot.

„Poate părea o cifră spectaculoasă cea de 98.000 de români care manifestă probleme cu jocurile de noroc. Ea trebuie însă raportată, în orice context, la totalul indivizilor de peste 18 ani. Aceasta ne dă o măsură reală asupra a cât de permeabilă este, de fapt, societatea românească la tentaţia de a exagera cu practicarea jocurilor de noroc“, a spus Doru Gheorghiu, directorul executiv al Romanian Bookmakers.

Întrebaţi de ce nu au investigat şi segmentul de populaţie sub 18 ani, reprezentanţii patronatelor au spus că pornesc de la premisa că minorii nu practică astfel de jocuri, fiindu-le interzise prin lege.

Un studiu mai vechi pe aceeaşi temă, realizat în 2012 de PricewaterhouseCoopers (PwC), a arătat că românii pierd zilnic, în total, peste un milion de euro numai la celebrele „păcănele“, iar suma medie cheltuită de aceştia este de 18 euro.