Dăianu: Deficitul bugetar este estimat la 8,6%. Bugetul pe 2025 trebuie construit pe premise reale

Consiliul Fiscal a revizuit prognoza pentru deficitul bugetar al României, la 8,58% din PIB, ceea ce echivalează practic cu o nouă rectificare bugetară.

Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal. Foto Inquam Photos

Într-o „Notă-poziție privind bugetul public și regulile fiscale”, Consiliul Fiscal amintește că, în 23 septembrie 2024, Guvernul a adoptat, prin OUG nr. 113 și prin OUG nr. 114, prima rectificare a bugetului general consolidat pe anul în curs. Aceasta a prevăzut o majorare amplă a țintei de deficit bugetar în standarde cash, de la 5% din PIB, în proiectul de buget, la 6,94% din PIB.

În Opinia sa cu privire la proiectul de rectificare din septembrie 2024, Consiliul Fiscal (CF) a apreciat că „ținta de deficit bugetar, de 6,94% din PIB, era una optimistă, fiind fundamentată pe ipoteze care supradimensionau veniturile bugetare, respectiv subdimensionau cheltuielile bugetare”. Astfel, CF a apreciat drept plauzibil un deficit bugetar cash în jur de 8% din PIB în 2024, semnalând și riscul depășirii semnificative a acestui nivel în situația unei creșteri rapide a cheltuielilor.

În 5 decembrie 2024, Guvernul a adoptat OUG nr. 138 privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal-bugetar, precum și pentru reglementarea altor măsuri. În cadrul acesteia, prin derogare de la Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 și de la prevederile din Legea nr. 417/2023 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2024, au fost adoptate o serie de prevederi care au vizat modificarea acestor plafoane față de valorile stabilite la rectificarea operată în septembrie 2024.

„Revizuirea plafoanelor a vizat atât soldul bugetului general consolidat și al bugetului de stat, cât și plafoanele stabilite pentru cheltuielile totale și cheltuielile de personal.

Urmare a acestor ajustări, plafonul pentru deficitul bugetului general consolidat în anul 2024 a fost majorat la 7,9% din PIB în termeni ESA și la 8,58% din PIB în standarde cash. Această revizuire echivalează practic cu o nouă rectificare a bugetului public”, se precizează în nota semnată de Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal.

Bugetul pe 2025 trebuie construit pe premise reale

În ultimii ani, regulile fiscale au fost eludate prin multiple derogări de la legislația în vigoare, se arată într-o notă a Consiliului Fiscal privind bugetul public.

„Aceste derogări discreționare reflectă lipsa unor programări bugetare realiste și echilibrate, nu respectă principiul transparenței și nu sunt însoțite de comunicări publice coerente care să le justifice”, se arată în nota semnată de Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal.

Potrivit acestuia, această apreciere nu subestimează presiunile mari pe buget ca urmare a succesiunii de șocuri adverse mari (pandemie, criza energetică, războiul din Ucraina), ci vrea să arate că aceste circumstanțe deosebite nu anulează nevoia de a avea programări bugetare realiste.

„Începând cu anul 2025, este nevoie ca bugetul general consolidat să fie construit plecând de la premise care să respecte regulile fiscale și, mai ales, să înceapă consolidarea fiscal-bugetară în mod credibil. Odată cu adoptarea noului cadru de guvernanță al Uniunii Europene, bugetul general consolidat trebuie să aibă în vedere principiile și regulile stabilite de acest cadru, transpunerea acestora la nivel național fiind realizată prin planul bugetar-structural pe termen mediu (PBSTM)”, se precizează în documentul citat.

În 26 noiembrie 2024, Comisia Europeană a aprobat PBSTM transmis de România. Prin acesta, țara noastră își asumă o serie de angajamente cu privire la ponderea veniturilor și cheltuielilor bugetare în PIB, în următorii 7 ani, cu scopul de a reduce deficitul bugetar sub 3% din PIB, respectiv de a asigura o traiectorie descendentă a ponderii datoriei publice în PIB la sfârșitul perioadei de ajustare.

Prin PBSTM, s-a stabilit un set de reforme și investiții pentru următorii 7 ani, care să asigure dezvoltarea sustenabilă a economiei.

Regulile fiscale naționale și cele ale noului cadru de guvernanță a Uniunii Europene, transpuse în PBSTM, pot reprezenta ancore credibile în jurul cărora să fie construite bugete anuale realiste. În acest sens, pentru a asigura predictibilitate mediului intern de afaceri, pentru a păstra încrederea investitorilor în România, cât și pentru a stimula dezvoltarea economică sustenabilă, este esențial ca proiectul de buget pe anul 2025 să includă măsuri credibile și transparente de ajustare a deficitului bugetar.

Potrivit art. 13 din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, Guvernul este obligat la adoptarea de măsuri specifice având în vedere nivelul datoriei publice actuale și al celui probabil. Pentru 2025, PBSTM (care a fost convenit cu CE) prevede un deficit bugetar de 7% din PIB.