Cu cât a scăzut producţia de ţiţei a României în primele două luni din 2022

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Foto: shutterstock
Foto: shutterstock

România a produs, în primele două luni din 2022, o cantitate de ţiţei de peste 481.600 de tone echivalent petrol (tep), cu 23.100 tep (4,6%) mai mică faţă de cea din perioada similară din 2021, informează Institutul Naţional de Statistică (INS).

Importurile de ţiţei s-au ridicat, în perioada menţionată, la 1,272 milioane tep, fiind cu 3.500 tep (0,3%) mai mici faţă de cele din anul precedent.

Conform estimărilor Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, producţia de ţiţei este estimată pentru 2022 la 3,17 milioane tep (minus 2,3% faţă de 2021) şi în 2023 la 3,095 milioane tep (minus 2,3%). Importurile sunt preconizate la 7,25 milioane tep în 2022 (plus 6,4%) şi la 7,83 milioane tep în 2023 (plus 6,5%).

Proiectul Strategiei Energetice, publicat pe site-ul Ministerului Energiei, estimează că producţia de ţiţei îşi va continua tendinţa de scădere lentă între 2030 şi 2050, de la 22 la 13 TWh (1,93 la 1,15 milioane tep), transmite Agerpres.

Rezultatele modelării efectuate în anul 2016 indică înjumătăţirea producţiei interne de ţiţei, până la aproximativ 2 milioane de tone în 2030. Creşterea dependenţei de importuri nu poate fi evitată pe termen mediu şi lung decât prin încurajarea activităţii de explorare şi producţie, precum şi prin creşterea eficienţei consumului de combustibili fosili, se menţionează în proiect. 

Preţul ţiţeiului Brent a scăzut, vinerea trecută, 22 aprilie, cu 2 dolari, sau cu 1,85%, la 106,32 dolari pe baril, până la ora 17:40 GMT (20:40 ora României).

Cotaţia ţiţeiului West Texas Intermediate (WTI), de referinţă pe piaţa americană, a scăzut cu 2,01 dolari, sau cu 1,94%, până la 101,80 dolari.

Fondul Monetar Internaţional, care şi-a redus săptămâna trecută previziunile de creştere economică globală, le-ar putea reduce şi mai mult dacă ţările occidentale îşi vor extinde sancţiunile împotriva Rusiei din cauza războiului său împotriva Ucrainei, iar preţurile energiei vor creşte în continuare, a declarat oficialul nr. 2 al FMI.

Potrivit Bloomgerg, Guvernul german îşi va reduce prognoza de creştere pentru 2022 la 2,2%, de la 3,6%, a spus o sursă guvernamentală, în timp ce cererea chineză de benzină, motorină şi combustibil de aviaţie este de aşteptat să scadă în aprilie cu 20% faţă de un an mai devreme.

Preşedintele Rezervei Federale din SUA, Jerome Powell, a declarat joia trecută că o creştere de jumătate de punct procentual a dobânzilor „va fi pe masă” la următoarea întâlnire de politică a Fed din luna mai, declaraţie care împins dolarul la un maxim al ultimilor peste doi ani. Un dolar mai puternic face petrolul şi alte mărfuri mai scumpe pentru cei care deţin alte valute.

Cotaţia petrolului Brent a atins 139 de dolari pe baril luna trecută, cel mai ridicat nivel din 2008.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite