Consumatorii se pot retrage în 14 zile din contractele la distanţă. Guvernul transformă o OUG în proiect de lege, deşi adoptarea măsurii e stringentă

Consumatorii trebuie să ştie că dacă acceptă "ofertele" primite telefonic vor fi taxaţi pentru serviciile respective. Acum vor avea două săptămâni la dispoziţie pentru a renunţa dacă se simt păcăliţi

Consumatorii vor avea un termen unic de 14 zile în care să se retragă din contractele încheiate la distanţă sau negociate în afara spaţiilor comerciale, iar comercianţilor li se va interzice să mai ceară de la consumator comisioane care depăşesc costul suportat pentru utilizarea unui mijloc de plată.

Măsurile au fost aprobate de Guvern la presiunea Comisiei Europene (CE), care a adoptat o directivă în acest sens, dar prin proiect de lege, care va fi aplicat doar după ce este adoptat şi de Parlament, nu prin ordonanţă de urgenţă, deşi Bruxelles-ul a atenţionat oficial România că este în întârziere şi pasibilă de plata unor penalităţi în cuantum de peste 1,78 milioane euro, scrie Mediafax.

Proiectul a fost prezentat în Guvern ca ordonanţă de urgenţă, iar în nota de fundamentare se arată că este „imperios necesar“ ca actul să fie promovat tot ca ordonanţă de urgenţă, având în vedere riscul unei sancţiuni din partea CE.

La finalul şedinţei de miercuri, Guvernul a transmis un comunicat în care arată că proiectul de ordonanţă de urgenţă privind drepturile consumatorilor la încheierea contractelor a fost transformat în proiect de lege şi va fi transmis către Parlament, transpunând în legislaţia naţională prevederile Directivei 2011/83/UE şi vizând orice contract încheiat între un profesionist şi un consumator - persoană fizică - cu unele excepţii.

Termenul a trecut deja 

Documentul relevă că termenul pentru transpunerea acestei directive a expirat la 13 decembrie 2013 şi, pentru că nu i-au fost comunicate din partea autorităţilor române măsurile naţionale pentru transpunerea directivei, la 27 ianuarie 2014 Comisia Europeană a declanşat împotriva României o acţiune în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor, transmiţând o scrisoare de punere în întârziere. Termenul de răspuns la scrisoarea fost până la 27 martie.

În document, Guvernul este avertizat că faza contencioasă debutează cu sesizarea Curţii Europene de Justiţie (CJUE) de către Comisie, care poate condamna statul vizat dacă constată neîndeplinirea obligaţiilor. 

Ce modificări urmează să apară

Modificările prevăd introducerea unui termen unic de 14 zile de retragere din contractele încheiate la distanţă şi cele negociate în afara spaţiilor comerciale, interzicerea comercianţilor de a percepe de la consumatori comisioane care depăşesc costul suportat de comercianţi pentru utilizarea unui anumit mijloc de plată, introducerea unui formular tipizat de retragere care să poată fi utilizat de consumatori pentru a simplifica procesul de retragere, scutirea consumatorului de obligaţia de plată în legătură cu bunuri sau servicii nesolicitate.

Fără promisiunea unor gadgeturi care se livrează peste şase luni

Vor fi armonizate şi normele referitoare la momentul în care ar trebui să fie efectuată livrarea în sensul că, dacă părţile nu cad de acord asupra unei anumite date de livrare, comerciantul ar trebui să livreze bunurile cât se poate de repede, dar în orice caz nu mai târziu de 30 zile de la data încheierii contractului. În cazul în care comerciantul nu livrează bunurile/prestează serviciile în acest termen, în anumite circumstanţe, este acordat comerciantului un termen suplimentar „rezonabil“.

În ceea ce priveşte momentul de transfer al riscurilor, se va considera că un consumator a dobândit posesia fizică a bunurilor în momentul în care le-a primit.

Vor fi introduse şi definiţii pentru „contracte de vânzare“, respectiv pentru „contracte de prestări servicii“, astfel încât să fie reglementate toate tipurile de contracte, precum şi drepturile şi obligaţiile aferente în funcţie de tipul contractului. În sensul proiectului, contractul de vânzare va acoperi vânzarea de produse, dar va putea acoperi şi prestarea de servicii.

Diferenţa dintre un contract de vânzare care se referă atât la vânzarea de produse, cât şi la prestarea de servicii şi un contract de prestare de servicii se va face luând în considerare obiectul principal al contractului. Astfel, dacă obiectul unui contract este acela de a transfera proprietatea asupra unor produse către consumator, atunci contractul va fi unul de vânzare, chiar dacă acesta are ca obiect atât produse, cât şi servicii. De exemplu, vor fi considerate contracte de vânzare contractele pentru achiziţia a unor produse specifice, dar care se referă, de asemenea, la prestarea unor servicii din partea comerciantului, cum ar fi servicii de instalare, întreţinere, reparaţii.

De asemenea, vor fi considerate contracte de vânzare acele contracte în care aspectele privind produsele şi serviciile au o importantă egală pentru consumator, cum ar fi abonamentul de telefonie mobilă oferit împreună cu un telefon mobil.

Dreptul de retragere din contract

În ceea ce priveşte denunţarea unilaterală a contractului, va fi utilizată sintagma „drept de retragere“, considerându-se că dreptul de a se retrage, ca şi beneficiu suplimentar acordat consumatorului, nu are aceeaşi semnificaţie juridică cu dreptul de a denunţa unilateral contractul, deoarece operează asupra unor etape diferite ale actului juridic: primul - asupra încheierii actului juridic, iar al doilea - asupra efectelor acestuia, fiind o modalitate de încetare specifică doar contractelor de locaţiune cu durată nedeterminată. 

În locul noţiunii de „comerciant“ va fi utilizată cea de „profesionist“ având în vedere modificările aduse de prevederile Codului Civil.

Definiţia „consumatorului“ va include şi „grupul de persoane fizice constituite în asociaţii“, pentru a putea fi protejate şi asociaţiile de locatari/proprietari.

Mai puteţi citi:

[<a href="//storify.com/phradamon666/drepturi-consumatori" target="_blank">View the story "drepturi consumatori" on Storify</a>]