Consiliul Fiscal estimează un deficit de minim 7,5%, în ciuda revenirii economice: Războiul cu COVID-19 nu este terminat

Consiliul Fiscal, condus de academicianul Daniel Dăianu, consideră că România va avea un deficit de minim 7,5%, care ar putea ajunge chiar până la 8,6%, în acest an, în ciuda revenirii economice. Instituţia afirmă că „războiul cu COVID-19 nu este terminat”, fiind unul de uzură şi că pot exista „reînchideri” locale.

Consiliul Fiscal a publicat marţi opinia cu privire la cea de-a doua rectificare a bugetului general consolidat pe anul 2020.

Contracţie a economiei de 4 - 6% în acest an

Consiliul Fiscal apreciază că România va înregistra o contracţie a economiei de 4 - 6% în acest an, precum estima şi în analiza anterioară.

Evoluţiile nefavorabile din trimestrul 2 al acestui an (reflectate în dinamica datelor sectoriale cu frecvenţă mai mare, precum industrie, comerţ etc.) ce au fost anticipate şi reliefate de opinia anterioară a Consiliului Fiscal (privind prima rectificare) sunt ) confirmate de datele nou apărute, în estimarea semnal a Institutului Naţional de Statistică (INS) publicată pe 14 august, respectiv o contracţie a PIB de 10,5% în T2 2020 (an pe an), ce este compatibilă, astfel, cu estimările CF (scenariul mediu, al unei contracţii între 4 şi 6% a PIB real în 2020 din opinia anterioară).

Ele sunt de asemenea  validate de noua proiecţie macroeconomică a Guvernului care, în proiecţia publicată pe 13 august de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP), anticipează pentru acest an o contracţie economică de 3,8%, revizuind semnificativ cifra anterioară de -1,9%.

Evoluţiile nefavorabile sunt de asemenea compatibile cu o revenire a economiei în ultimele două trimestre ale anului – faţă de T2 2020 –, desigur, amploarea şi viteza revenirii depinzând de evoluţia situaţiei sanitare din România şi din UE.

„Coordonate macroeconomice revizuite – aferente proiecţiei de vară a CNSP 2020-2021 – vin să confirme astfel aprecieri anterioare ale CF. Contracţia PIB ce este revizuită de CNSP, pentru 2020, la 3,8%, este în imediata vecinătate, dar uşor inferioară, pragului de jos al intervalului considerat de CF în scenariul său de bază. Pornind de la datele macroeconomice interne publicate recent şi considerând evoluţia mediului extern, CF apreciază că intervalul de 4 - 6% pentru contracţia PIB din acest an îşi păstrează validitatea”, arată analiza Consiliului Fiscal.

Deficit de minim 7,5% din PIB

Consiliul Fiscal este de părere că punctul de plecare al deficitului bugetar pentru anul 2021 ar fi de cel puţin 7,5% din PIB, chiar admiţând revenirea economiei previzionată de CNSP - creştere economică de 4,9% pentru anul 2021).

La aceasta cifră au contribuit nivelul înalt al deficitului structural şi măsurile deja adoptate (i.e. majorarea pensiilor şi a alocaţiilor pentru copii în cuantumul decis recent), consideră Consiliul Fiscal, chiar dacă măsurile de tip one-off implementate de România pentru susţinerea economiei (în cuantum de cca. 1,5-2% din PIB, posibil mai înalte) vor fi expirat şi nu vor mai afecta execuţia bugetară.

Majorarea punctului de pensie de 14% implică un efort bugetar de 3,6 miliarde lei în anul 2020 şi respectiv 10,92 miliarde lei în anul 2021. Potrivit Consiliului Fiscal, majorarea cheltuielilor bugetare cu pensiile nu poate face abstracţie de situaţia bugetului general de cheltuieli, al cărui deficit primar si structural se plasează în prezent la niveluri foarte ridicate, ceea ce reclamă iniţierea unui proces de corecţie, ecartul faţă de pragul de 3% din PIB stabilit de procedura de deficit excesiv fiind însemnat.

Consiliul Fiscal afirmă că există o diferenţă esenţială între a înregistra deficite bugetare de ordinul a 8-9% din PIB preponderent ca urmare a unor elemente de natură structurală, pe baza reducerii de taxe şi a majorării unor cheltuieli permanente operate în ultimii ani, cum este cazul României şi a înregistra deficite de acelaşi ordin de mărime preponderent ca urmare a implementării unor programe de sprijin pentru economie pentru contracararea efectelor economice şi sociale ale pandemiei COVID19, cum este cazul multor ţări din UE. Acestea din urmă au spaţiu de manevră pentru a stimula economia şi, în plus, beneficiază de avantajul că aceste măsuri sunt de tip one-off şi prin urmare nu vor mai afecta execuţia bugetară atunci când stimulul va fi retras. Deci, nu vor fi necesare măsuri de corecţie pentru revenirea la o traiectorie sustenabilă a politicii fiscal-bugetare.

Aceste perspective ale bugetului public reclamă o prudenţă sporită în adoptarea oricăror măsuri de politică fiscal-bugetară şi identificarea din timp a unei strategii graduale şi coerente de consolidare bugetară, care să minimizeze costurile economice şi sociale asociate, recomandă instituţia.

Consiliul Fiscal mai subliniază şi faptul că a constatat adoptarea de noi măsuri fiscal-bugetare care conduc la deteriorarea poziţiei finanţelor publice, ceea ce complică procesul de consolidare bugetară inevitabil din anii următori. Totodată, CF notează persistenţa unor riscuri pentru o deteriorare mai amplă a poziţiei fiscale structurale, pe partea de cheltuieli permanente (personal, asistenţă socială), o eventuală materializare a acestora fiind de natură să complice şi mai mult situaţia bugetului public.

În urma analizei datelor aferente celei de-a doua rectificări bugetare, CF constată o nouă deteriorare a poziţiei finanţelor publice de ordinul a 0,6-0,8 pp din PIB la nivelul anului 2020, comparativ cu estimările sale de la prima rectificare, ca urmare a majorărilor de cheltuieli operate.

CF operează cu un scenariu de bază caracterizat de o scădere a PIB real cuprinsă între 4 şi 6%, ceea ce corespunde unei proiecţii de deficit bugetar cuprinse între 8,6-9,4% din PIB pentru anul 2020.

Esenţa celei de-a doua rectificări bugetare pe partea de cheltuieli este reprezentată, în opinia CF, de o deteriorare suplimentară la nivelul anului 2020 – majorare discreţionară de cheltuieli permanente şi slăbiciuni suplimentare în construcţia bugetară-, la care se adaugă o majorare a unor elemente de tip one-off. CF apreciază intenţia Guvernului de a majora cheltuielile de investiţii, chiar şi în condiţiile deteriorării semnificative a resurselor mobilizate la bugetul general consolidat.

Războiul cu COVID-19 nu este terminat

Consiliul Fiscal afirmă că, deşi suntem în faza de revenire a economiilor, vor exista efecte persistente pe plan economic şi social; efectele depind mult de refacerea lanţurilor de producţie, de comerţul internaţional, de programe de sprijin ale băncilor centrale şi guverne. Intervin şi modificări semnificative în inclinaţia spre consum şi cea pentru investiţii (productive) existând o aversiune la risc mai mare pe fondul marilor incertitudini şi schimbărilor structurale, al extinderii utilizării tehnologiilor noi, inclusiv a inteligenţei artificiale.

Căderea economică a economiilor în Europa şi alte regiuni ale globului în trimestrul 2 din acest an, faţă de aceeaşi perioadă din 2019, vorbeşte de la sine privind şocul reprezentat de COVID-19: declin al PIB de 15% în zona euro, de 14,1% în UE în ansamblu, de 31,7% în SUA.

Instituţia subliniază că ciclul epidemic condiţionează viteza de revenire, că pot exista „reînchideri” locale.

„Războiul cu COVID-19 nu este terminat, el este unul de uzură”, afirmă Consiliul Fiscal.

Potrivit instituţiei, pentru România, problema dezechilibrelor macroeconomice – deficitul de cont curent (4,6% din PIB în 2019) şi deficit bugetar structural (peste 4% din PIB) relativ mari, cât şi persistenţa unor presiuni mari pe buget pentru creşterea de cheltuieli permanente, în condiţiile în care veniturile fiscale şi bugetare sunt printre cele mai joase în UE– reclamă o corecţie macroeconomică în viitorul nu îndepărtat pentru a păstra accesul la finanţare pe pieţe şi ratingul de ţară. Această corecţie este necesară şi având în vedere că România este sub incidenţa procedurii de deficit excesiv şi în perspectiva reluării aplicării regulilor fiscale europene in 2022.

Deficitele iniţiale mari nu au permis BNR să fie la fel de agresivă cu reducerea ratei de politică monetară cum s-a întâmplat în alte economii învecinate. Aceste deficite iniţiale şi presiuni de cheltuieli permanente pe buget explică de ce România se finanţează la costuri considerabil mai mari pe pieţe (locală şi externă) decât Cehia, Ungaria, Polonia, ţări cu care ne comparăm cel mai adesea şi care nu sunt în zona euro.

Fondurile europene – ancoră a redresării economice

Absorbţia resurselor europene din cadrul financiar multianual şi din Planul european de redresare, care cumulate ajung la aproximativ 80 mld. euro (din care trebuie dedusă contribuţia României la bugetul UE şi la Planul de redresare), vor reduce nevoia de finanţare de pe pieţele financiare şi vor susţine cererea şi oferta agregate interne, permiţând, astfel, o traiectorie de corecţie macroeconomică mai lină, compatibilă şi cu promovarea unei politici fiscale anti-ciclice pe termen scurt.

CF reiterează teza că este absolut necesară creşterea veniturilor fiscale (bugetare) pentru a face faţă unor crize viitoare, pentru a avea un buget public mai robust.

O absorbţie masivă de resurse europene din cadrul financiar multianual şi din Planul european de redresare va reduce nevoia de finanţare de pe pieţele financiare şi va susţine cererea şi oferta agregate interne, permiţând, astfel, o traiectorie de corecţie macroeconomică mai lină, afirmă Consiliul Fiscal, care arată că absorbţia de fonduri europene este o „bătălie pentru apa grea”, în anii ce vin.

Obiectiv ambiţios de aderare la zona euro

Potrivit Consiliului Fiscal, obiectivul ambiţios de aderare la zona euro (şi, în prealabil, de intrare în Mecanismul Cursurilor de Schimb – ERM2) nu este compatibil cu deficite bugetare structurale de peste 1% din PIB, ca să nu mai vorbim de peste 4% din PIB, cu deficite externe considerabile, cum era situaţia României la începutul anului 2020.