CE suspendă parțial plata către România: nu au fost atinse toate jaloanele. Nicolae Ciucă îi cere explicaţii lui Marcel Ciolacu

CE a suspendat parțial plata către România constatând că nu a îndeplinit reformele cuprinse în șase jaloane din PNRR, cele privind guvernanța corporativă, investițiile în transporturi și regimul fiscal al microîntreprinderilor.

Comisia a aprobat cererea de plată nr. 3 a României în valoare de 2 miliarde de euro

Update

Liderul PNL Nicolae Ciucă a postat pe contul său de Facebook un mesaj din care reiese că vinovat pentru situaţia care a dus la suspendarea parţială a plăţii din PNRR către România este premierul Marcel Ciucă şi îi cere acestuia explicaţii.

"Am văzut răspunsul Comisiei Europene pentru cererea de plată numărul 3 din PNRR. Ceea ce a anunțat Comisia astăzi nu este deloc similar cu ceea ce ne-a zis public domnul Ciolacu despre riscul de a pierde bani din PNRR.

Cel mai grav este că această veste ne lovește tocmai când aveam nevoie să știm cum să proiectăm bugetul pentru anul 2025.

Îi cer domnului Ciolacu să explice de urgență ce va face pentru ca România să nu piardă cele aproximativ 1,1 miliarde de euro din PNRR.

Prim-Ministrul are responsabilitatea de a prezenta un plan foarte clar despre cum îndeplinim jaloanele restante din PNRR.

Întrucât cunosc PSD-ul și pe domnul Ciolacu, mi-aș dori să nu amâne măsurile necesare pentru a nu pierde banii europeni, așa cum a fost înțelegerea atunci când aveam dialog", este mesajul postat de Nicolae Ciucă pe contul său Facebook.

Ştirea iniţială

Potrivit informațiilor obținute de „Adevărul”, în urma acestei informări oficiale a Comisiei Europene, Guvernul are la dispoziție o lună pentru a formula și trimite CE un răspuns privind stadiul reformelor. Dacă după ce primește acest răspuns, CE își menține poziția, România mai are la dispoziție 6 luni să rezolve problema.

Comisia a aprobat astăzi o evaluare preliminară pozitivă a celor șase ținte și a 62 din cele 68 de jaloane legate de cea de-a treia cerere de plată a României în valoare de 2 miliarde EUR (fără prefinanțare) în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, elementul central al programului NextGenerationEU.

Cea de-a treia cerere de plată acoperă etape importante din realizarea a 37 de reforme și a 17 investiții care vor genera schimbări pozitive pentru cetățenii și întreprinderile din România în următoarele domenii: tranziția verde și digitală, transportul durabil, renovarea energetică, regimurile fiscale și de pensii, mediul de afaceri, mobilitatea urbană, turismul și cultura, asistența medicală, reformele sociale, buna guvernanță, educația și managementul apei, al deșeurilor și al pădurilor.

Ce măsuri cuprinde cererea de plată nr. 3 din PNRR

Printre măsurile emblematice din prezenta cerere de plată se numără:

Stimularea eficienței energetice în industrie: a intrat în vigoare cadrul legislativ care introduce măsuri de facilitare a investițiilor în eficiența energetică din industrie. Printre altele, această reformă elimină obstacolele din calea contractelor de performanță energetică, introduce supravegherea pieței și aplicarea standardelor de eficiență energetică, precum și noi standarde pentru instrumentele financiare verzi.

Reforma sistemului public de pensii: a intrat în vigoare un nou cadru legislativ care stabilește că pensiile speciale vor fi calculate pe baza principiului contributivității, a vechimii în profesie și a reajustării procentului aferent veniturilor obținute. Conform principiului contributivității, valoarea pensiilor va depinde de suma contribuțiilor plătite în timpul vieții profesionale.

Investiții pentru îmbunătățirea eficienței energetice a parcului imobiliar existent: au fost semnate contracte de renovare în vederea îmbunătățirii eficienței energetice și contracte de renovare integrată (consolidare seismică și eficiență energetică) a clădirilor publice.

Guvernanța corporativă, investiții în transporturi și regimul IMM-urilor

Comisia Europeană a constatat că, în această etapă, nu au fost atinse șase jaloane. Este vorba despre reforme ale guvernanței întreprinderilor de stat (C4.R2/M79, C6.R2/M121 și C14.R9/M440)[1], precum și de investiții din domeniul transporturilor (C4.I1/M72 și C4.I4/M86) și de o reformă a regimului fiscal al microîntreprinderilor (M8.R4/M206).

Prin urmare, Comisia propune suspendarea parțială a plății în conformitate cu articolul 24 alineatul (6) din Regulamentul privind MRR. Această procedură le oferă statelor membre timp suplimentar pentru a îndeplini jaloanele sau țintele restante, ele primind totodată o plată parțială legată de jaloanele și țintele care au fost atinse în mod satisfăcător.

Ce urmează

Comisia a transmis deja evaluarea sa preliminară pozitivă a jaloanelor și țintelor pe care le consideră atinse în mod satisfăcător Comitetului economic și financiar (CEF), care are la dispoziție patru săptămâni pentru a emite un aviz.

În paralel, Comisia a comunicat României motivele pentru care consideră că jaloanele respective legate de investiții și de reforme nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător. România are acum la dispoziție o lună pentru a-i transmite Comisiei observațiile sale.

În urma avizului CEF cu privire la evaluarea preliminară pozitivă și după evaluarea observațiilor transmise de România, Comisia va adopta o decizie de plată, după care se poate efectua plata către România.

În cazul în care, în urma observațiilor transmise de România, Comisia își confirmă evaluarea potrivit căreia jaloanele în cauză nu au fost atinse în mod satisfăcător, o parte din plată va fi suspendată. Cuantumul suspendat va fi stabilit prin aplicarea metodologiei Comisiei privind suspendările de plăți (prezentată în anexa II la comunicarea publicată la 21 februarie 2023), care se aplică tuturor statelor membre.

Din momentul respectiv, România va avea la dispoziție o perioadă de șase luni pentru a îndeplini jaloanele restante. La sfârșitul acestei perioade, Comisia va evalua dacă jaloanele respective au fost îndeplinite în mod satisfăcător. În caz afirmativ, ea va ridica suspendarea și va efectua plata cuantumului suspendat.

Planul de redresare și reziliență al României (PNRR) include o gamă largă de măsuri de investiții și de reforme. Planul va fi finanțat cu 28,5 miliarde EUR, din care 13,6 miliarde EUR sub formă de granturi și 14,9 miliarde EUR sub formă de împrumuturi.