Cîţu, despre drumurile care nu pot fi finanţate prin PNRR: Guvernul a alocat 7 miliarde de lei. Plătim la timp facturile, o premieră în ultimii 30 de ani

Publicat: 25.06.2021 09:51

Ultima actualizare: 02.08.2022 12:09

Toate investiţiile aflate în derulare vor merge mai departe, afirmă premierul Florin Cîţu, adăugând că Guvernul alocă şapte miliarde de lei pentru proiectele care vizează drumuri judeţene şi comunale care nu pot fi finanţate nici prin fonduri europene, nici prin PNRR sau alte surse.

„Toate investiţiile aflate în derulare vor merge mai departe. Plătim la timp facturile, o premieră în ultimii 30 de ani”, a anunţat premierul pe pagina sa de Facebook.

El a anunţat că Guvernul alocă şapte miliarde de lei pentru proiectele care vizează drumuri judeţene şi comunale care nu pot fi finanţate nici prin fonduri europene, nici prin PNRR sau alte surse.

„România trebuie să treacă la etapa următoare, trebuie să avem drumuri asfaltate în toată ţara!”, conchide şeful Executivului.

Proiectele de infrastructură rutieră finanţate prin PNRR

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) depus de România presupune în domeniul Transporturilor „2 reforme majore şi 4 tipuri principale de investiţii, iar bugetul total propus însumează 7,62 miliarde euro” - totul cu termenul limită 2026.

Pe rutier, ţinta e de 434 de km noi de autostradă doar din PNRR, separat de ce va fi finanţat din clasicele fonduri europene ce vor fi la dispoziţie României în continuare.

Grosul investiţiilor se duc în autostrăzile din Moldova - A7 şi A8, iar în sectorul feroviar ţinta este modernizarea a peste 300 de kilometri de cale ferată, dar şi achiziţia de trenuri noi şi, ca experiment, de trenuri pe hidrogen, potrivit datelor publicate de Hotnews.

În cuvântul de introducere al programului semnat de Cristian Ghinea, ministrul Fondurilor Europene, sunt sintetizate proiectele şi reformele din PNRR, pe domenii care vor face ca România anului 2026 să fie „verde, digitală, cu transport curat, cu şcoli moderne, cu medicină performantă”.

„În 2026 vom vedea 434 de km noi la autostrăzile A7 şi A8, este contribuţia noastră la datoria istorică faţă de români privind construcţia de autostrăzi. Şi pentru că suntem pe drumul spre viitor, vor fi construite pe aceste tronsoane 52 de staţii electrice, cu 264 de puncte de încărcare. În total prin PNRR (transport, energie, fondul UAT) vom ajunge să avem câteva mii de staţii de încărcare electrică. Vă voi invita să călătoriţi şi pe cale ferată modernizată, pe 311 km, şi pe noile magistrale de metrou de 12,7 km, în Bucureşti şi Cluj Napoca”, scrie Ghinea când vorbeşte despre transport.

„Imaginaţi-vă o Românie care experimentează tehnologia pe hidrogen şi alege ca program pilot să introducă trenuri cu alimentare pe hidrogen, pe o linie care nu este electrificată. Să vedem apoi rezultatele: dacă va fi mai ieftin şi funcţional, aceasta poate fi strategia României de a arde o etapă în dezvoltarea sectorului, adică să nu mai electrificăm căile ferate vechi, ci le dotăm cu trenuri pe hidrogen”, mai scrie ministrul Fondurilor Europene.

Pe zona Transporturilor, PNRR-ul presupune „2 reforme majore şi 4 tipuri principale de investiţii iar bugetul total propus însumează 7,62 miliarde euro”.

Reformele propuse pe domeniul Transporturilor:

”Transport sustenabil, decarbonizare şi siguranţă rutieră” - Îmbunătăţirea cadrului strategic, legal şi procedural pentru tranziţia către transport sustenabil;

„Viziune şi management performant pentru transport de calitate” - Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale de management şi guvernanţă corporativă

Infrastructura rutieră:

- 434 de kilometri de autostradă construiţi; cu sistem ITS instalat şi cu sisteme moderne de monitorizare şi informare a utilizatorilor infrastructurii

- 52 de staţii electrice construite (cu 264 de puncte de încărcare– o medie de 5 puncte de încărcare/staţie).

- 625 hectare de perdele forestiere liniare în lungul autostrăzilor nou construite;

- 45% din punctele negre eliminate; cele cu risc major pentru siguranţa oamenilor

- 18 parcări securizate implementate în lungul autostrăzilor nou construite;

- Aplicarea unui nou sistem de taxare, în special pentru traficul greu din România, conform principiului „poluatorul plăteşte”, inclusiv posibile stimulente pentru cei care deţin vehicule cu emisii zero/reduse;

- Strategia naţională privind siguranţa rutieră şi pachetul legislativ aferent, precum şi implementarea de măsuri pentru reducerea cu 45% a numărului de puncte negre; reducerea cu 20% numărului de victime rezultate din accidente în trafic

- Creşterea cu 100% a cotei vehiculelor electrice/hibride din totalul parcului auto până în 2026 (raportat la valorile din 2020);

- Înnoirea a 200.000 de maşini din parcul auto până în anul 2026 (raportat la valorile din 2020).