Cinci mituri despre pensiile publice şi pensiile private, demontate de analişti

0
0
FOTO 123 RF
FOTO 123 RF

Analiştii financiar-bancari au prezentat, într-o amplă lucrare de specialitate, cinci mituri despre Pilonul I şi Pilonul II de pensii, demontând, cu argumente, pe fiecare dintre acestea.

Potrivit analiştilor AAFBR, primul mit, cel potrivit căruia Pilonul I şi Pilonul II ar avea acelaşi regim de proprietate este fals. 

La fel de fals este şi mitul potrivit căruia valoarea pensiei publice ar fi sigură, având în vedere că statul poate modifica prin lege, în funcţie de situaţia economică, atât valoarea pensiei, cât şi a vârstei de pensionare. 

Un alt mit demontat de analiştii financiar-bancari este cel potrivit căruia sistemul public de stat ar avea randament, lucru total neadevărat, având în vedere că sistemul public de pensii este în deficit, acest deficit fiind finanţat prin împrumuturi.

Pe de altă parte specialiştii dau cetăţenilor asigurări că nu pot pierde contribuţiile virate la Pilonul II în cazul falimentului administratorului, aceste fonduri fiind garantate de bancă.

De altfel, fondurile private de pensii contribuie la dezvoltarea pieţei de capital românească, 90% din activele sale fiind investite în România.

   

Redăm integral cele cinci mituri şi contraargumentele aduse de Adrian Codîrlaşu, vicepreşedinte AAFBR:

Mitul Nr. 1: Pilonul I şi Pilonul II au acelaşi regim de proprietate

Pilonul I reprezintă pensia publică, pensie ce este plăită de stat prin contribuţiile (impozitele) prezente plătite de către populaţia activă, pentru pensionarii actuali.

Pilonul II reprezintă pensia privată obligatorie, care se constituie pe baza contribuţiilor private obligatorii ale participantului la un fond de pensii private.

În timp ce pensia de Pilon I reprezintă o obligaţie a statului, plătită din fonduri publice, pensia privată (Pilon II) este proprietatea privată a participantului la un fond de pensii private. Conform legii 411/2004: “Art. 48. - (1) Participantul este proprietarul activului personal din contul său”.

Un exemplu în acest sens este şi tratamentul în cazul decesului participantului. Astfel, în cazul pensiei publice, dreptul de a o primi este pierdut în momentul decesului, însă în cazul pensiei private (Pilon II) acest drept este transferat moştenitorilor. Astfel dreptul de proprietate este confirmat de faptul că pensia privată de Pilon II este moştenită. Nu putem lăsa ca moştenire ceva ce nu este al nostru.

Mitul Nr. 2: Valoarea pensiei publice este sigură

Conform Constituţiei, dreptul la pensie publică este garantat. Însă valoarea pensiei publice nu este garantată. Atât valoarea pensiei, cât şi vârsta de pensionare sunt stabilite prin lege. Lege care se poate modifica în funcţie de situaţia economică viitoare. De exemplu, prin majorarea vârstei de pensionare.

Populaţia Romaniei a scăzut cu circa 3,5 milioane de locuitori în ultimii 30 de ani. Acest trend demografic va continua în condiţiile atât a sporului natural negativ cât şi al emigraţiei. Astfel, la nivelul anilor 2035-2040 se va ajunge la situaţia ca o persoană activă să susţină în jur de 2,5 pensionari (faţă de în jur de 1,3 în prezent). În aceste condiţii, sistemul de pensii publice va avea probleme de sustenabilitate. Prin urmare, soluţiile de echilibrare vor putea fi: majorarea taxării, majorarea mai lentă a valorii pensiei sau chiar stagnarea ei, creşterea vârstei de pensionare (ceea ce conduce implicit la reducerea intervalului în care este primită pensia de către pensionar şi la reducerea valorii totate a pensiilor primite).

Mitul Nr. 3 Sistemul public de pensii are randament

Rolul sistemului public de pensii este solidaritatea socială. Pensiile actuale sunt plătite din contribuţiile de asigurări sociale ale persoanelor active. În condiţiile în care aceste contribuţii sunt insuficiente, diferenţa este completată de stat prin împrumuturi. Aceasta este situaţia actuală în România, sistemul public de pensii este în deficit, acest deficit fiind finanţat prin împrumut.

În cazul în care s-ar calcula “randamentul” Pilonului I, acesta ar fi puternic negativ. De exemplu, calculând în termeni reali, ca procent din salariul mediu, contribuţia este de 21.25% din salariul mediu timp de aproximativ 40 de ani, iar pensia primită este de până la 45% din salariul mediu timp de aproximativ 10 ani. Astfel, “randamentul” ar fi pozitiv fie dacă angajatul ar contribui la bugetul de asigurări sociale (ar lucra) maxim 20 de ani, fie dacă ar trai ulterior pensionarii cel puţin 20 de ani. În cazul în care este luată în considerare şi valoarea în timp a banilor, “randamentul” devine şi mai negativ.

Mitul Nr. 4: Contributorii la Pilonul II pot pierde toate contribuţiile virate

Activele fondurilor private de pensii sunt strict segregate de activele administratorului fondului privat de pensii.

Aceste active sunt ţinute, iar valoarea lor calculată de o instituţie depozitară (bancă), independentă de administratorul fondului de pensii. Prin urmare, falimentul administratorului fondului de pensii private nu afectează activele fondului de pensii private administrat (fondul de pensii nu intră în faliment nici în cazul falimentului administratorului).

De asemenea, ca şi în cazul depozitelor bancare, pentru fondurile de pensii funcţionează o schemă de garantare a contribuţiilor. Astfel, contributorului îi sunt garantate toate sumele depuse din care se deduc comisioanele plătite.

Valoarea activelor precum şi istoricul contribuţiilor pot fi consultate online, administratorii fondurilor de pensii private având aplicaţii online în acest sens (aplicaţiile fiind similare celor de internet banking).

Mitul Nr. 5: Fondurile private de pensii nu contribuie la dezvoltarea pieţei de capital românească

Fondurile private de pensii au investit aproximativ 90% din active în România.

Fondurile private de pensii sunt investitorul instituţional nr. 1 pe Bursa de Valori Bucureşti, având deţineri de aproximativ 1,9 mld. EUR la companii cotate pe Bursa de Valori Bucureşti, adică 20% din acţiunile liber tranzacţionate (free float) şi asigurând 15% din lichiditatea pieţei.

De asemenea, fondurile private de pensii sunt investitorul instituţional nr. 2, după sistemul bancar, pe piaţa titlurilor de stat, deţinând aproximativ 14% din emisiunile de obligaţiuni guvernamentale.

Rolul fondurilor de pensii private pe piaţa de capital românească a fost remarcat şi de către Comisia Europeană, care, în Raportul de Ţară publicat în 2018 menţionează: “reformarea pilonului II de pensii poate reduce sustenabilitatea sistemului de pensii şi performanţele pieţei de capital locale”.

Mai multe - Economie

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite