Cheltuielile mondiale cu apărarea au trecut, pentru prima dată în istorie, de 2.000 de miliarde de dolari. Ce anunţă guvernele europene

0
0
Foto: Shutterstock
Foto: Shutterstock

Cheltuielile mondiale cu apărarea au trecut anul trecut, pentru prima dată în istorie, pragul de 2.000 de miliarde de dolari, şi urmează să continue să crească pe măsură ce statele europene îşi extind forţele armate ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Rusia, transmite Bloomberg.

Un raport publicat luni de Institutul internaţional de cercetare pentru pace de la Stockholm (SIPRI) arată că în 2021, ţările din întreaga lume au cheltuit o sumă totală de 2.113 miliarde de dolari pentru apărare, cu 0,7% mai mult decât în 2020. Cu toate acestea, cheltuielile cu apărarea au reprezentat 2,2% din Produsul Intern Brut mondial, cu 0,1 puncte procentuale mai puţin decât în 2020, graţie revenirii rapide a economiei mondiale din pandemie, informează Agerpres.

După o scurtă perioadă de scădere între 2011 şi 2014, cheltuielile mondiale cu apărarea au crescut timp de şapte ani la rând, potrivit datelor SIPRI. În plus, după invadarea Ucrainei, mai multe guverne europene au promis că vor majora cheltuieile pentru a-şi consolida capacităţile forţelor armate.

„Europa era deja pe un trend crescător, iar acest trend se va accelera şi intensifica. De obicei schimbările se întâmplă lent, până când eşti într-o criză şi atunci au loc schimbări semnificativ. Cred că asta este situaţia în care ne aflăm acum", a spus directorul pentru cheltuieli militare de la SIPRI, Lucie Beraud-Sudreau.

În 2021, SUA şi-au păstrat poziţia de lider incontestabil în ceea ce priveşte chletuielile cu apărarea, cu 38% din cheltuielile mondiale sau 801 miliarde de dolari, cu 1,4% mai puţin decât în 2020 din cauza avansului inflaţiei.

Cheltuielile Europei cu apărarea au fost responsabile în 2021 pentru 20% din totalul mondial, în timp ce bugetul pentru apărare al Chinei, al doilea cel mai mare din lume, este estimat să fie responsabil pentru 14% din cheltuielile mondiale cu apărarea.

Pe măsură ce statele europene, din Suedia şi până în Spania, au promis că îşi vor majorare bugetele pentru apărare, primele semnale arată că modernizarea şi îmbunătăţirea sistemelor de armament va fi principala prioritate, susţine Lucie Beraud-Sudreau.

În aceste condiţii, statele europene vor avea de ales între achiziţii rapide de echipamente militare de la producătorii de armament din alte părţi ale lumii sau o abordarea pe termen mai lung prin creşterea finanţării pentru industriile locale de apărare.

Cu toate acestea, achiziţiile de armament nu sunt singura necesitate scoasă la lumină de invadarea Ucrainei de către Rusia.

„Putem vedea că multe din provocările cu care se confruntă forţele ruseşti au legătură cu lucruri precum logistica, carburanţii, anvelopele şi comunicaţiile sigure. Achiziţionarea acestor lucruri poate că este mai puţin vizibilă dar situaţia din Ucraina a arătat observatorilor externi cât de importante sunt într-un război", a subliniat Lucie Beraud-Sudreau. 

Opt ţări din NATO au atins obiectivul de a aloca cel puţin 2% din PIB pentru cheltuielile cu apărarea în 2021, cu trei mai puţin decât în 2020, conform unui raport al Alianţei Nord-Atlantice publicat la sfârşitul lunii martie 2022, relata AFP.

Potrivit sursei citate, în 2021, cele opt state care au atins sau au depăşit obiectivul de 2% sunt Grecia (3,59%), SUA (3,57%), Polonia (2,34%), Marea Britanie (2,25%), Croaţia, Estonia, Letonia (2,16% fiecare) şi Lituania (2,03%).

România este pe poziţia a zecea, cu 1,88%, după Franţa (1,93%), prima ţară sub pragul de 2%.

În 2020, acest club al ţărilor care alocă cel puţin 2% din PIB pentru apărare număra 11 membri. NATO are 30 de membri, însă Islanda nu deţine armată.

Raportul menţionează totuşi că aceste cheltuieli cu apărarea ale aliaţilor europeni şi Canadei au fost în 2021 în creştere pentru al şaptelea an consecutiv. Această creştere a fost de 3,1% în termeni reali faţă de 2020.

Ţările din NATO s-au angajat în 2014, după anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia, să îşi majoreze cheltuielile cu apărarea la 2% din PIB până în 2024.

„Toţi Aliaţii au acceptat la summitul NATO de săptămâna trecută că trebuie să ne respectăm angajamentele asumate împreună în 2014 de a creşte cheltuielile militare şi recomandarea de 2%”, spunea, la sfârşitul lunii trecute, Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, într-o conferinţă de presă.

El a adăugat că statele aliate vor înainta „planuri despre modul în care pot fi respectate angajamentele de investiţii în apărare pentru summitul de la Madrid din iunie”.

Germania, care nu a alocat în 2021 decât 1,49% din PIB pentru apărare, a anunţat la mijlocul lunii martie investiţii record pentru armata sa începând din 2022, cu ambiţia de a ajunge la 2% din PIB „în anii următori”.

Belgia (1,07%) şi Danemarca (1,40%) au decis recent o majorare semnificativă a cheltuielilor militare.

Italia (1,54%) vrea să ajungă la 2% în 2028, a spus joi premierul Mario Draghi, considerând că orizontul 2024 este înţeles de ţările membre mai mult „ca o indicaţie, decât ca un obiectiv”.

Polonia, ţară vecină cu Ucraina, vrea în schimb să aloce 3% din PIB pentru bugetul apărării începând de anul viitor.

SUA, cel mai mare contributor din NATO, şi-au prezentat de asemenea proiectul de buget pe 2023, care prevede o majorare puternică a cheltuielilor pentru apărare (+4%), mai notează AFP, citată de Agerpres.

SUA, care reprezentau în 2021 o cotă de 51% din PIB-ul cumulat al Aliaţilor, au asigurat 69% din cheltuielile militare ale NATO. Cheltuielile militare totale ale NATO au fost estimate anul trecut la peste 1.000 de miliarde de dolari (898 de milioane de euro).

Economie


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri