Ce efecte are legea dării în plată la trei luni de la intrarea în vigoare

În primele trei luni de la intrarea în vigoare a legii dării în plată, prin care datornicii pot da băncii imobilul ipotecat pentru a se elibera de toate obligaţiile de plată, puţin peste 3.900 de români au transmis notificări către 24 de bănci, însă valoarea creditelor contractate de aceştia reprezintă doar 2% din valoarea totală a împrumuturilor ipotecare.

Legea dării în plată, act normativ controversat şi contestat de bănci, care permite românilor ce au cumpărat locuinţe pe credit să scape de datorii dacă cedează casele băncilor, a intrat în vigoare la 13 mai, după îndelungate dezbateri.

Valoarea creditelor aferente debitorilor care au optat pentru darea în plată se ridică la 1,13 miliarde de lei, adică 2% din totalul împrumuturilor ipotecare, respectiv 1% din totalul creditelor acordate populaţiei, a anunţat recent Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României. Mai mult, în aproape două treimi din cazuri - 64%, valoarea creditului rămas de rambursat este mai mare decât valoarea garanţiei.

Cele mai multe notificări, pentru creditele în franci

„Peste 90% din creditele pentru care au fost depuse notificări sunt în valută - 46% în euro şi 47% în franci elveţieni. Întârzieri în plată de peste 90 de zile se înregistrează în doar 56% din notificările depuse“, a mai spus Isărescu. În perioada de boom economic şi imobiliar, 2006-2008, foarte mulţi români au contractat credite în franci elveţieni, pe fondul cursului de schimb scăzut şi a dobânzilor reduse. Dacă un franc elveţian costa 2,078 lei la începutul lui 2007 şi 2,19 lei la începutul lui 2008, la 23 ianuarie 2015 a atins un nivel maxim de 4,58 lei, iar acum se tranzacţionează la 4,1 lei. Asftel, numai pe fondul creşterii cursului de schimb, ratele românilor cu credite în franci s-au dublat în acest timp. Mai mult, după criză, valoarea imobilelor ipotecate a scăzut semnificativ, iar garanţia nu mai acopera valoarea împrumuturilor. În cazul a doar 504 notificări, valoarea garanţiei este mai mare decât valoarea creditului rămas de rambursat. Aproape 83% din cei care au depus notificările au vârsta cuprinsă între 30 şi 50 de ani.

Băncile luptă în continuare cu legea

Din numărul total de notificări, 2.634, adică 67,4%, au fost contestate de bănci. Mai mult, băncile au contestat legea în instanţă pentru ca aceasta să ajungă pe masa judecătorilor de la Curtea Constituţională. Până în prezent, 131 de dolare au fost înregistrate la Curtea Constituţională, în faza de raport, iar băncile trebuie să aştepte până în toamnă pentru ca judecătorii să se pronunţe asupra contestaţiilor depuse de acestea. 

Au fost însă situaţii în care instanţele au respins contestaţiile băncilor. De exemplu, în peste 20 de cazuri, instanţele au respins cazurile băncilor deoarece nu îndeplineau condiţiile legale, precum plata taxei de timbru. Prin legea dării în plată se prevede că doar clienţii sunt scutiţi de taxa de timbru, aceasta ridicându-se la 1% din sumă pentru sumele de peste 250.000 de lei. Problema timbrului a fost ridicată în principal de către avocaţii clienţilor, dar de multe ori chiar instanţele s-au autosesizat.

Românii s-au grăbit să-şi ia „Prima Casă“

În contextul dezbaterilor aprinse pe legea dării în plată, moment în care unele bănci au majorat semnificativ avansul la credite sau anunţau că urmează să ia astfel de decizii, românii aflaţi în căutarea unei locuinţe s-au grăbit să contracteze credite „Prima Casă“ (cu dobândă plafonată la ROBOR la 3 luni plus o marjă de cel mult două puncte procentuale, cu 50% garanţie din partea statului), înainte ca plafoanele de garanţii alocate de stat să fie epuizate. Astfel, la începutul lunii aprilie, multe bănci anunţau că au epuizat plafoanele şi că mai au sute, chiar mii de dosare în aşteptare. Ulterior, plafonul de garanţii a fost suplimentat, dar din nou epuizat. Ministrul Finanţelor, Anca Dragu, anunţa recent că ia în calcul o majorare a plafonului de garanţii pentru „Prima Casă“ în luna septembrie, dar, de asemenea, că urmează o discuţie cu băncile în această lună pentru a analiza dacă programul va continua în forma actuală sau va fi modificat. Una dintre variantele luate în calcul este aceea ca programul guvernamental să poată fi accesat doar de românii cu venituri sub media naţională. 

Băncile fac un pas înapoi şi reduc avansurile

Numai că după majorarea avansului la creditele ipotecare standard, băncile s-au trezit că nu mai acordă împrumuturi, din cauza condiţiilor mai restrictive, aşa că fac un pas înapoi. BCR şi Piraeus Bank sunt primele bănci care fac pasul înapoi şi decid să reducă avansurile la creditele ipotecare standard  pe care le majoraseră cu doar două luni înainte. 

BCR a redus avansul minim de la 35% la 25% doar pentru imobilele ipotecate din 20 de oraşe mari ale României, precum Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi sau Constanţa. Şi Piraeus Bank a taiat avansul la creditele ipotecare la 20%. Piraeus Bank s-a răzgândit în ceea ce priveşte avansul minim după ce la mijlocul lunii mai urcase suma minimă cerută clienţilor la 40%, cel mai mare nivel din piaţă. Şi BRD a anunţat la finalul lunii iunie că analizează posibilitatea reducerii avansului la creditele ipotecare, însă până acum nu a operat nicio schimbare în ofertă. În prezent, BRD cere clienţilor un avans minim de 35% la creditele ipotecare.

BCR a arătat joi că una dintre consecinţele legii dării în plată va fi generarea de inegalităţi sociale, în condiţiile în care băncile vor reduce avansurile la credite doar pentru o categorie specifică de clienţi. „BCR estimează că instituţiile bancare vor găsi soluţii de reducere a avansurilor la creditele de locuinţă pentru categorii specifice de clienţi, dar, astfel, legea Darea în Plată creează premise negative care vor genera inegalităţi sociale“, a arătat BCR într-o opinie.