Cât de dependentă mai este Europa de gazul rusesc. Raportul oficial al UE
0Comisia Europeană a publicat Raportul privind starea uniunii energetice 2024, care descrie modul în care UE a gestionat provocările fără precedent în peisajul politicii energetice.
Potrivit raportului, în mod esențial, în ultimii ani, UE a reușit să facă față riscurilor critice la adresa securității aprovizionării cu energie, să recâștige controlul asupra pieței și prețurilor energiei și să accelereze tranziția către neutralitatea climatică:
- Generarea de energie regenerabilă bate noi recorduri de capacitate. În prima jumătate a anului 2024, jumătate din producția de energie electrică a UE a provenit din surse regenerabile.
- Ponderea gazului rusesc în importurile UE a scăzut de la 45% în 2021 la 18% până în iunie 2024, în timp ce importurile de la parteneri de încredere precum Norvegia și SUA au crescut.
- Am redus cererea de gaze între august 2022 și mai 2024 cu 138 de miliarde de metri cubi.
- UE și-a atins obiectivul de stocare de gaz de iarnă de 90% la 19 august 2024, cu mult înainte de termenul limită de 1 noiembrie.
- Prețurile energiei sunt mai stabile și rămân semnificativ sub nivelurile de vârf ale crizei energetice din 2022.
- Emisiile de gaze cu efect de seră ale UE au scăzut cu 32,5% din 1990 până în 2022, în timp ce economia UE a crescut cu aproximativ 67% în aceeași perioadă.
- La nivel internațional, UE a condus inițiativa globală de triplare a capacității de energie regenerabilă și de dublare a îmbunătățirilor eficienței energetice, ca parte a tranziției de la combustibilii fosili, care a fost aprobată de toate părțile la COP28 din Dubai.
S-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește energia regenerabilă . Energia eoliană a depășit gazul pentru a deveni a doua cea mai mare sursă de energie electrică a UE, după cea nucleară, iar până în prima jumătate a anului 2024 sursele regenerabile au generat 50% din energie electrică în UE. În 2022, consumul de energie primară al UE și-a reînnoit tendința de scădere , scăzând cu 4,1%. Cu toate acestea, eforturile de eficiență energetică vor trebui intensificate în continuare pentru ca UE să atingă obiectivul de reducere a consumului final de energie cu 11,7% până în 2030. Sunt necesare îmbunătățiri suplimentare, nu în ultimul rând în ceea ce privește electrificarea echipamentelor de încălzire în general și rata de renovare a cladiri. Sunt necesare eforturi sporite pentru a aborda prețurile ridicate la energie . Acest lucru este esențial pentru îmbunătățirea competitivității industriei UE și pentru accelerarea investițiilor în rețelele integrate de infrastructură ale Europei, care sunt esențiale pentru electrificarea economiei europene.
Statele trebuie să prezinte cât mai curând planurile naționale actualizate
Raportul reamintește că toate statele membre trebuie să-și prezinte planurile naționale actualizate finale pentru energie și climă cât mai curând posibil, pentru a asigura realizarea colectivă a obiectivelor energetice și climatice pentru 2030. Evaluarea proiectului de PNEC actualizat publicat în decembrie 2023 arată că statele membre au făcut un pas în direcția corectă , dar acest lucru nu este încă suficient pentru a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 și trebuie să țină seama recomandările Comisiei pentru planurile lor finale. Astăzi, Comisia a publicat, de asemenea, un raport privind funcționarea Regulamentului privind guvernanța uniunii energetice și acțiunea climatică , care concluzionează că regulamentul joacă un rol important în menținerea UE pe drumul cel bun pentru a-și îndeplini obiectivele pentru 2030 prin planificare și raportarea mai coerentă, integrată și mai simplă.
Vor trebui abordate provocări noi și emergente în viitor, cum ar fi decalajul actual de ambiție în ceea ce privește sursele regenerabile și obiectivele de eficiență energetică, creșterea sărăciei energetice, diferența de preț la energie în comparație cu alți concurenți la nivel mondial și riscul unor noi dependențe strategice critice. . Acestea vor necesita un răspuns politic decisiv și o schimbare treptată a eforturilor la nivelul UE și al statelor membre , printr- o mai bună coordonare, integrare a pieței și acțiuni comune.
UE a continuat să stea alături de Ucraina în fața atacurilor necruțătoare ale Rusiei asupra sistemului său energetic. Sincronizarea rețelelor din Ucraina și Republica Moldova cu Rețeaua Continentală Europeană a contribuit la stabilizarea sistemului electric al Ucrainei, iar capacitatea de schimburi de energie electrică a ajuns acum la 1,7 GW pentru comerțul comercial. De asemenea, permite Ucrainei să beneficieze de importuri de urgență. Până la 31 iulie 2024, peste 40% din toate donațiile statelor membre au fost dedicate sectorului energetic, contribuția totală a Mecanismului de protecție civilă al Uniunii fiind estimată la peste 900 de milioane EUR. Fondul de Sprijin Energetic al Ucrainei (UESF) a mobilizat, de asemenea, peste 500 de milioane EUR până în iunie 2024. În plus, Facilitatea UE pentru Ucraina de 50 de miliarde EUR va oferi finanțare consistentă pentru a sprijini redresarea și creșterea economică durabilă a Ucrainei până în 2027.
Creșterea securității energetice și a competitivității
Producătorii din UE se confruntă cu o concurență în creștere în tehnologiile net zero pe piețele globale și interne. Raportul reamintește importanța Legii privind industria net-zero și a Legii materiilor prime critice , alături de reforma designului pieței de energie electrică pentru a face față acestor provocări. Raportul de astăzi recunoaște, de asemenea, necesitatea de a construi pe baza parteneriatelor cu industria pentru a accelera dezvoltarea tehnologiilor net-zero și pentru a consolida baza de producție a UE. Alianțe industriale, cum ar fi Alianța europeană pentru baterii, Alianța europeană pentru hidrogen curat, Alianța pentru industria fotovoltaică solară, lanțul valoric pentru combustibili din surse regenerabile și cu emisii reduse de carbon, Alianța industrială și Alianța pentru reactoare modulare mici vor juca un rol important. Dialogurile Comisiei privind tranziția curată cu industria și partenerii sociali vor sprijini punerea în aplicare a Pactului ecologic european.
Fondul pentru inovare , cu un buget estimat la aproximativ 40 de miliarde EUR până în 2030, joacă, de asemenea, un rol crucial. Banca Europeană a Hidrogenului , finanțată din Fondul de inovare EU ETS, este în funcțiune și a desfășurat o primă rundă de succes de licitații UE, acordând aproape 720 de milioane EUR pentru 7 proiecte de hidrogen regenerabil din Europa.
Împuternicirea consumatorilor în tranziția curată
Cu noua legislație privind piața energiei, cum ar fi proiectarea reformată a pieței de energie electrică, cei mai vulnerabili vor fi mai bine protejați de deconectare. În cazul unei crize a prețurilor gazelor naturale, statele membre pot introduce măsuri pentru a proteja consumatorii și a asigura accesul la energie la prețuri accesibile și la servicii sociale esențiale. Aceasta include prin intervenții privind stabilirea prețurilor la nivel de vânzare cu amănuntul pentru a proteja consumatorii de prețuri excesiv de mari.
Fondul pentru climatul social va fi, de asemenea, un instrument cheie, pentru a mobiliza cel puțin 86,7 miliarde EUR pentru 2026-2032, finanțat din veniturile ETS și cel puțin 25% din cofinanțarea statelor membre. Fondul va sprijini măsurile structurale și investițiile în renovarea eficienței energetice, accesul la locuințe la prețuri accesibile și eficiente din punct de vedere energetic, încălzirea și răcirea curate și integrarea energiei regenerabile, precum și în mobilitate și transport cu emisii zero și scăzute. Există, de asemenea, o opțiune de a oferi sprijin temporar direct pentru venit.
Se încarcă comentariile...
