Cartofii fierbinţi din economie lăsaţi de PSD pe mâna viitorului Guvern
0Viitorul Guvern care va conduce ţara în următorul an are o misiune grea: să închidă un buget fragil în 2019 şi să elaboreze pe repede-înainte un buget pentru 2020, să găsească bani pentru majorarea cu 40% a pensiilor, de anul viitor, şi să încerce să acopere „găurile” lăsate de PSD la investiţii, în buget şi în balanţa comercială, printre multe altele.
Eugen Teodorovici a declarat joi că partidele care şi-au anunţat intenţia de a veni la guvernare, după ce Guvernul Dăncilă a picat, nu vor reuşi să „închidă” bugetul din acest an. Fostul ministru de Finanţe susţine că doar el ar fi avut soluţiile salvatoare.
Într-adevăr, noul Guvern va prelua un buget fragil, cu un deficit bugetar care a ajuns la 2,13% din produsul intern brut în numai opt luni din an, în contextul în care limita maximă admisă de Uniunea Europeană este de 3%, iar Guvernul Dăncilă a promis că îl va închide la doar 2,55%. În următoarele luni, noul Guvern trebuie, de asemenea, să elaboreze bugetul pe anul 2020, în contextul în care majoritatea vecinilor ţării au încheiat deja acest proces.
De asemenea, noul Guvern trebuie să repare răul făcut de Guvernul Dăncilă prin Ordonanţele 114 şi 79, care au distorsionat întreaga piaţă de energie. Guvernul PSD a impus preţuri maxime la gaze şi energie electrică, iar UE ne-a impus să scăpăm de ele, astfel că misiunea va pica pe umerii noii guvernări. Aşadar, în cazul în care vor exista scumpiri, PSD se spală pe mâini de ele.
După ce punctul de pensie a fost majorat cu 15% în acest an, PSD a planificat o creştere record de 40% pentru septembrie 2020, deşi a fost avertizat că nu există bani pentru a asigura aceste majorări. Noua guvernare va trebui să decidă dacă va continua creşterile de pensii şi va trebui să găsească surse de venituri pentru a le acoperi.
Noul Guvern va prelua de asemenea un aparat bugetar umflat cu salarii mari, care au ajuns să reprezinte, alături de pensii, 80% din cheltuielile statului. Legea salarizării va continua să se aplice până în 2022, astfel că majorările de salarii la stat vor continua. Viitoarea guvernare trebuie să găsească fonduri şi pentru aceste creşteri.
Creşterile de salarii au alimentat, de asemenea, cererea de produse de import, ceea ce a creat un deficit comercial uriaş, în continuă creştere, deoarece piaţa locală nu a putut oferi produsele cerute de români. Acest lucru a pus presiune şi pe inflaţie, care a ajuns şi la peste 4% şi în prezent este peste ţinta Băncii Naţionale, situaţie care va continua până la finalul anului, estimează instituţia.
Datoria publică a României este încă mică, sub 40% din Produsul Intern Brut, dar începe să devină problematică, în contextul în care în ultimii trei ani ţara noastră s-a împrumutat mai mult decât în anii de criză şi recesiune. Noua guvernare trebuie să administreze această datorie şi să găsească surse de împrumut mai ieftine, ţinând cont că în prezent România se împrumută la unele dintre cele mai mari dobânzi din regiune.