Când strânsul curelei se transformă în ştreang / Se adeveresc previziunile economistului Paul Krugman?
0Măsurile de austeritate impuse de Guvernul român vor reduce drastic consumul şi vor inflama şomajul. Acestea sunt efecte total nedorite pentru o economie în criză. Va urma economia românească paşii spre dezastru descrişi de Krugman? Mai poate evita România capcana deflaţionistă sau este prea târziu?
Economia globală se află în fazele incipiente ale celei de-a treia depresiuni din isorie, avertizează Paul Krugman, laureat al Premiului Nobel pentru economie în 2008, într-unul din editorialele sale din „New York Times", preluat ieri de „Adevărul". El susţine că „guvernele sunt obsedate de inflaţie când adevărata problemă este, de fapt, deflaţia" şi că „ţin predici despre strângerea curelei, când, de fapt, problema este consumul nesatisfăcător".
Mai citeşte:
Statul cheltuieşte banul public în dezmăţ! FOTO
Culiţă Tărâţă: "Inundarea Insulei Mari a Brăilei ar însemna o pierdere de 4 miliarde de euro"
Primăria Iaşi trebuie să renunţe la o treime din angajaţi
Mai mult, economistul subliniază că, în depresiune, o austeritate bugetară nu face altceva decât să ducă la creşterea şomajului şi a neîncrederii investitorilor în economie. Iar, în final, economiile vor pica în capcana deflaţionistă.
Cu paşi repezi spre dezastru economic
Cu cheltuieli publice nesustenabile şi investiţii reduse până la cote de avarie, un aparat administrativ supradimensionat şi o populaţie îndatorată peste măsură (pentru consum!), economia românească a intrat cu avânt în recesiune la finele primului trimestru din 2009.
De atunci, tuturor - guvernanţi, oameni de afaceri şi români de rând - le-a mai luat ceva timp ca să-şi dea seama că situaţia „e pe bune" şi că recesiunea poate să afecteze şi o economie mică, dar care se avânta să crească an de an cât altele în zece.
Şi când şi-au dat seama de acest lucru, guvernanţii s-au trezit cu vistieria goală, iar pericolul neplăţii pensiilor şi a salariilor era mult mai aproape decât ei ar fi crezut.
În disperare de cauză, guvernanţii au văzut în Fondul Monetar Internaţional (FMI) colacul de salvare. În mai 2009, România a încheiat un acord de finanţare cu FMI, Comisia Europeană şi alte instituţii financiare internaţionale, de aproape 20 de miliarde de euro. Şi tot atunci, economiei româneşti i-au fost puse cătuşele.
La mâna FMI
Instituţia financiară internaţională a impus autorităţilor să-şi potolească pofta de consum, în condiţiile în care în buzunarul statului intrau tot mai puţini bani. Dar cheltuielile au continuat să crească, iar deficitul bugetar a depăşit ţinta impusă de finanţatorul extern. De altfel, asta nu este singura „promisiune" încălcată de Guvernul de la Bucureşti.
Şi atunci, Fondul, sancţionat de presa internaţională că se lasă purtat de nas de guvernanţii români, a pus (poate prea târziu!) piciorul în prag şi a condiţionat virarea tranşelor de măsuri concrete. Şi s-au găsit soluţii: tăierea salariilor bugetarilor cu 25%, reducerea pensiilor cu 15% (declarată ulterior neconstituţională), lărgirea bazei de impozitare şi, într-un final, creşterea TVA de la 19% la 24%.
În plus, nici majorarea cotei unice de 16% nu este exclusă, dacă nu în acest an, în 2011. Şi acum, în faţa unui perete de care urmăm să ne izbim cu putere, mai putem vira? Mergem pe calea austerităţii. Salarii mai mici, taxe mai mari, şomeri mai mulţi. Astfel, consumul o să scadă tot mai accentuat, pe fondul sărăcirii populaţiei şi a scumpirilor, într-o primă fază, în urma majorării TVA.
Vânzările o să se diminueze şi, într-un final, este de aşteptat ca preţurile să se reducă. Totul suprapus pe o economie în declin. Şi de aici, mai este doar un pas pentru a cădea în capcana deflaţionistă, din care Japonia se chinuie de două decenii să iasă. În plus, o impozitare mai aspră nu va spori apetitul investitorilor care, probabil, vor căuta meleaguri mai prielnice pentru a-şi plasa banii.
Toate ipotezele par să confirme previziunile economistului Paul Krugman. „Preţul convingerii guvernelor, că o mărire a impozitelor şi o scădere a consumului vor conduce la creştere economică, va fi plătit de zeci de milioane de şomeri, dintre care mulţi vor rămâne ani la rând fără slujbă", spune economistul.
„O sinucidere lentă"
Aceste semnale de alarmă au fost trase de-a lungul ultimilor doi ani şi oameni de afaceri, bancheri şi analişti din România. Omul de afaceri Dinu Patriciu spune că măsurile de austeritate luate de Guvernul român vor duce la o scădere a consumului şi, implicit, „la o sinucidere lentă prin tăierea venelor".
„Nu susţin că nu trebuie reduse cheltuielile, trebuie reduse drastic, iar 600.000 de birocraţi care trebuie să plece acasă ar putea fi preţul plătit pentru ca milioane de români să nu ajungă şomeri în următoarele 12 luni", atrage atenţia Patriciu.
El adaugă că pentru a face rost pe termen scurt de bani pentru pensii şi salarii, dar şi pentru investiţii, România ar putea fi guvernată şi de doar opt ministere, iar primăriile şi administraţiile locale să fie mult micşorate. În plus, s-ar putea acumula resurse din privatizarea activelor statului.
„Criza este o oportunitate pentru cei inteligenţi şi o mare nenorocire pentru proşti", a conchis el. De aceeaşi părere este şi Dan Pascariu, directorul Consiliului de Administraţie al UniCredit Ţiriac Bank, care susţine că dacă restul economiilor lumii îşi vor rezolva problemele, România nu. „Fiecare dintre guverne nu a ţinut să rezolve problemele economiei româneşti. A fost cel puţin un an şi jumătate pierdut, nu s-a facut nimic, ba din contră, s-a creat haos şi lipsă de predictibilitate", spune Pascariu.
Rolul statului în economie trebuie redus
Economia României a ajuns în această situaţie tocmai din cauza unei creşteri nesustenabile a cheltuielilor şi a unei politici monetare expansioniste, este de părere şi Bogdan Glăvan, membru fondator al Centrului pentru Economie şi Libertate (ECOL).
„Guvernul nu poate continua pe acest drum deoarece nu îşi poate finanţa deficitul uriaş. Soluţia este una singură: reducerea rolului statului în economie, tăind simultan atât cheltuielile cât şi veniturile publice, adică impozitele", explică Glăvan.
La rândul său, Codruţ Pascu, managing partner la Roland Berger România, consideră că ceea ce spune Krugman nu poate avea aplicabilitate în economia românească, în contextul unor constrângeri de finanţare ce derivă din percepţii cu privire la riscul de ţară şi din decizii investiţionale luate prin comparaţie cu alte pieţe emergente în concurenţă reală.
În plus, Pascu este de părere că scăderea cheltuielilor publice nu poate fi trecută cu vederea şi, în ultimă instanţă, poate deveni o soluţie de luat în calcul.
„În România, nu putem ignora ideea de reducere a cheltuielilor publice, chiar dacă aceasta nu este singura şi nici prima soluţie. Ar trebui, în primul rând, să gândim măsuri de stimulare a creşterii economice, a unei creşteri sustenabile", adaugă reprezentantul Roland Berger România.
Cum facem rost de bani?
Reducerea la opt ministere şi privatizarea activelor statului ar putea genera resurse pe termen scurt pentru plata pensiilor şi a salariilor,
dar şi pentru investiţii, susţine omul de afaceri Dinu Patriciu.
Semnalele de alarmă
„Forbes România" a anticipat încă de la începutul anului problemele majore care vor fi generate de politicile economice şi fiscale dezastruoase pe care actualul Executiv le duce de un an şi jumătate încoace.
Articole precum „Start ratat" (martie), „Pericolul majorării TVA" (aprilie) „Gaura neagră din buget" (mai) au atras atenţia asupra impasului în care se va afla economia României din cauza cheltuielilor bugetare exagerate, a scăderii consumului şi a majorării de taxe şi impozite.
De asemenea, articolele „Decăderea clasei de mijloc" (iunie), „Se poate şi fără sacrificii!" (mai) şi „FMI creează confuzii" (mai) subliniază pericolul ce paşte economia, şi clasa medie, în contextul unor măsuri aberante, lipsite de orice strategie pe termen mediu şi lung. Puteţi citi aceste articole pe www.adevarul.ro/forbes.
" Este bine ştiut faptul că, în perioadă de criză, nu se recurge la creşterea taxelor, dimpotrivă. "
Codruţ Pascu
managing partner la Roland Berger România
" A fost cel puţin un an şi jumătate pierdut, s-a creat haos şi lipsă de predictibilitate. "
Dan Pascariu
preşedintele CA UniCredit Ţiriac Bank
" Reducerea cheltuielilor, concomitent cu creşterea taxelor, este o combinaţie fatală pe termen lung. "
Dan Şucu
proprietar Mobexpert
" Măsurile de austeritate luate de Guvernul român vor duce la o sinucidere lentă prin tăierea venelor. "
Dinu Patriciu
om de afaceri
" Soluţia este una singură: reducerea rolului statului în economie, tăind simultan cheltuielile şi veniturile publice."
Bogdan Glăvan
membru fondator ECOL
" Cred că în România va urma o perioadă foarte grea pentru toată lumea. "
Gyuri Eperjessy
director comercial Alexandrion
Nici cu TVA de 24% nu cresc încasările la buget
Decizia de majorare a Taxei pe Valoarea Adăugată (TVA) într-un moment în care consumul intern este puternic lovit de criză pare o măsură ce sfidează logica economică. De ce? Încasările din TVA au scăzut constant în ultimele 18 luni, chiar şi în condiţiile menţinerii acesteia la nivelul de 19%.
Dacă în perioada ianuarie-aprilie 2008 veniturile la buget din acest impozit indirect se ridicau la 13,5 miliarde de lei, acestea au scăzut, în aceeaşi perioadă a anului trecut, cu 14,2%, la 11,5 miliarde de lei. O reducere suplimentară s-a produs şi în primele patru luni ale acestui an, faţă de perioada similară din 2009, de 9,2%, până la 10,5 miliarde de lei. Aşteptarea Guvernului ca veniturile din TVA să crească în perioada următoare este nerealistă.
Chiar dacă în primă instanţă efectul de bază al acestei decizii poate aduce o oarecare echilibrare - având în vedere faptul că încasările din acest impozit au absorbţie imediată la buget - pe termen mediu, măsura va produce efecte adverse.
Dincolo de scumpirile inerente ale tuturor produselor şi serviciilor purtătoare de TVA, care vor greva, în sine, coşul de consum, un efect negativ suplimentar îl va avea accentuarea neîncrederii în revenirea
economică.
Astfel, populaţia va încerca să economisească şi va cheltui din ce în ce mai puţin. Investitorii, pe de altă parte, sunt din nou bulversaţi de lipsa de predictibilitate a sistemului fiscal.
Se încarcă comentariile...
