Cum a evitat NN Pensii ca milioane de români să piardă bani în scandalul „Wirecard”

Compania Wirecard şi-a cerut deja insolvenţa

Cel mai mare fond de pensii din România şi-a vândut pachetul de acţiuni deţinut la Wirecard cu doar  câteva săptămâni înainte de izbucnirea scandalului din jurul companiei de plăţi online din Germania, scrie agenţia Bloomberg.

NN Pensii cumpărase la finalul anului 2019 peste 200.000 de acţiuni Wirecard, valoarea investiţiei era de 130 milioane de lei, fiind cea mai mare expunere externă a fondului de pensii private. Cel mai mare fond de pensii private din România deţinea 0,6% din compania germană, în luna decembrie. Acţiunile au fost vândute însă din luna mai, cu câteva săptămâni înainte ca Wirecard să anunţe că din conturi îi lipsesc 1,9 miliarde de euro, scrie Bloomberg.

 Potrivit sursei citate, decizia a fost luată în contextul dificil al economiei, afectată de pandemia de coronavirus şi a discuţiilor cu privire la alegerea investiţiilor. NN Pensii a suferit câteva pierderi, pentru că acţiunile erau pe scădere, dar a evitat o catastrofă, notează Bloomberg. NN Pensii a transmis că vânzarea de acţiuni a făcut parte din procesul normal de analiză a acţiunilor. „Acţiunile Wirecard nu se mai aflau în portofoliul nostru de la începutul lunii mai. Expunerea pe fiecare emitent străin este limitată ca pondere în portofoliu, ceea ce, implicit, determină un impact redus al volatilităţii respectivei acţiuni”, a declarat Andreea Pipernea, directorul general al NN Pensii, pentru Bloomberg.

 În conformitate cu legea privind pensiile private obligatorii din România, fondurile trebuie să investească cea mai mare parte a fondurilor lor pe pieţele locale, iar o cotă mai mică este permisă pentru investirea în capitalurile străine pentru diversificare. Cu mai mult de 5 miliarde de dolari  economii obligatorii administrate, NN Pensii a investit pentru prima datăîn acţiuni  Wirecard în 2018 şi şi-a mărit treptat participarea la 0,6% din totalul activelor, cea mai mare expunere la capitaluri străine, la sfârşitul anului trecut. România, scrie Bloomberg, a suferit una din cele mai grave lovituri din cauza Pandemiei Covid-19, dintre ţările din estul Uniunii Europenea. 

Două luni de restricţii stricte au afectat economia şi în consecinţă şi economiile a 7,5 milioane de români ale căror pensii obligatorii sunt gestionate de fonduri de pensii private. Procesatorul de plăţi Wirecard, din Germania, este în mijlocul unui scandal financiar după ce au fost descoperite nereguli contabile care arată că lipsesc 1,9 miliarde de euro din bilanţ. Compania a declarat că este posibil ca acestea să nu fi existat vreodată. Wirecard a fost puternic afectată pe bursă.

UE investighează autoritatea de supraveghere financiară din Germania

Uniunea Europeană investighează autoritatea de supraveghere financiară din Germania, BaFin, în urma unei fraude uriaşe descoperite la compania de plăţi Wirecard, care a dus la insolvenţa acesteia, decizie care pune Berlinul într-o situaţie stânjenitoare cu câteva zile înainte de preluarea preşedinţiei rotative a UE, transmite Reuters. Wirecard a solicitat joi intrarea în insolvenţă, din cauza unor datorii de aproape 4 miliarde de dolari, cazul fiind unul dintre cele mai mare scandaluri corporative din Germania, iar BaFin este criticată în ţară şi în străinătate pentru că nu a descoperit problemele mai devreme. 

Comisia Europeană a cerut autorităţii de supraveghere a pieţelor europene să analizeze dacă răspunsurile BaFin la acuzaţiile legate de producerea unor ilegalităţi la Wirecard pe parcursul mai multor ani au fost adecvate pentru a proteja încrederea investitorilor în pieţele din UE, potrivit unei scrisori adresate de Comisie agenţiei UE. Informaţiile despre scrisoarea văzută de Reuters au apărut în timp ce Ministerul Justiţiei din Fiipine a anunţat că fostul director operaţional al Wirecard, care este suspect în scandalul de fraudă contabilă, s-a aflat în Filipine în această săptămână, dar a plecat în China.

 Fostul director general al Wirecard, Markus Braun, a fost arestat luni şi eliberat o zi mai târziu în schimbul unei cauţiuni de 5 milioane de euro. Separat, revista germană Der Spiegel a relatat că grupul de investiţii japonez SoftBank intenţionează să dea în judecată firma EY, care a efectuat ani de zile auditul rezultatleor financiare ale Wirecard, în acest scandal.

EY a refuzat să comenteze, iar SoftBank nu a comentat imediat. Wirecard, care a dezvăluit că îi lipsesc 2,1 miliarde de dolari din contabilitate, este prima membră a indicelui german DAX care a intrat în incapacitate de plată, la mai puţin de doi ani după ce s-a aflat între cele mai mari 30 de companii listate din Germania. În scrisoarea către Autoritatea Europeană pentru Pieţe şi Instrumente Financiare (European Securities and Markets Authority – ESMA), Comisia Europeană a cerut ESMA să efectueze ”o analiză de identificare a faptelor” referitoare la răspunsul BaFin la acuzaţii şi să dea un răspuns nu mai târziu de 15 iulie. Comisia mai cere ESMA să analizeze dacă există vreo dovadă ”a unor obstacole juridice sau adminsitrative” care au îngreunat aplicarea cerinţelor legate de raportare.