Bulgarii i-au dat de gol: Rusia vrea să reia proiectul South Stream, după ce tensiunile cu Turcia au îngropat gazoductul Turkish Stream

Construcţia South Stream a fost blocată de Uniunea Europeană în 2014, iar Rusia s-a concentrat de atunci pe realizarea unei conducte spre Turcia, care a fost la rândul său îngheţată între timp  FOTO Tanjug

Proiectul gazoductului South Stream ar putea fi reluat „în orice moment“, după ce tensiunile dintre Rusia şi Turcia, apărute ca urmare a doborârii unui avion rusesc la graniţa cu Siria, au dus la îngheţarea construcţiei pentru conducta Turkish Stream.

Ministrul economiei de la Sofia, Bozhidar Lukarski, a afirmat South Stream este un proiect „îngheţat“, nu „terminat“ şi că lucrările ar putea începe oricând, deoarece partea bulgară nu a primit niciun document oficial cum că partea renunţă la proiect, potrivit Itar-Tass.

Concomitent, premierul bulgar Boiko Borisov a afirmat apropiaţilor că „Moscova se întoarce la South Stream“.

Potrivit ziarului bulgar Standart, proiectul South Stream se va afla pe agenda discuţiilor la reuniunea comisiei mixte bulgaro-ruse, care va avea loc la Sofia la finele lunii ianuarie, după o pauză de cinci ani.

Reamintim, în data de 1 decembrie 2014, preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că Rusia nu va mai implementa South Stream. În aceeaşi lună, Saipem – o subsidiară a grupului italian Eni – anunţa că a primit o notificare din partea firmei South Stream Transport BV, deţinută de către Gazprom în proporţie de 100%, privind suspendarea construcţiei.

În schimb, la nivel oficial Moscova neagă că ar dori reluarea South Stream. Ministerul rus al Energiei a afirmat că „statusul proiectului este neschimbat“, însă acest lucru nu exclude ideea reluării după discuţiile cu autorităţile de la Sofia.

Ce ţări şi companii voiau să facă gazoductul

South Stream costa 15,5 miliarde de euro şi urma să transporte 67 de miliarde de metri cubi de gaze către Europa. Partenerii Gazprom erau grupul petrolier italian Eni, dar şi Wintershall (Germania), Electricite de France (Franţa), dar şi OMV (Austria). Din Rusia, conducta urma să traverseze Marea Neagră, până în Bulgaria. De aici, ramura nordică urma să traverseze Serbia, Croaţia, Slovenia, Ungaria şi Austria. Ramura sudică trebuia să traverseze Grecia şi Marea Adriatică, până în Italia.

UE s-a opus realizării South Stream

Rusia a renunţat la South Stream, ca urmare a opoziţiei Comisiei Europene. Aceasta acuza că acordurile inter-guvernamentale dintre Rusia şi statele pe teritoriul cărora trecea conducta nu respectă normele europene şi cerea respectarea dispoziţiilor din Pachetul 3 Energie. Mai exact, cerea separarea dintre producători, transportatori şi furnizori, dar şi accesul terţilor la conductă. Problema era că Gazprom este şi producătorul gazelor, şi comerciantul, dar şi operatorul conductei.

Uniunea Europeană a impus în anul 2014 sancţiuni financiare Rusiei, după anexarea Crimeei şi sprijinirea rebelilor din estul Ucrainei.

Turcii au vrut preţ mic la gaze

Drept urmare, Rusia a anunţat Turkish Stream, un gazoduct care urma să folosească infrastructura creată până acum pentru South Stream, dar care era orientat către ţărmul turcesc al Mării Negre. De aici, gazele urmau să fie transportate până la un hub aflat la graniţa cu Grecia, de unde clienţii europeni ar fi urmat să prea materia primă.

Numai că negocierile cu Turcia nu au avansat foarte mult în timpul anului trecut. Turcii au cerut reduceri consistente la preţul gazelor, mai ales în contextul scăderii masive a cotaţiilor ţiţeiului, de care Gazprom leagă formula preţului la gaze. Mai mult, BOTAS – compania turcă ce urma să participe la Turkish Stream – a dat în judecată Gazprom la un tribunal internaţional în privinţa preţului la gaze.

Sancţiuni şi şicanări

Ulterior, în toamna anului trecut Rusia a demarat o campanie militară de susţinere a lui Bashar al-Assad în Siria, ceea ce nu a convenit Turciei, care doreşte plecarea acestuia de la putere.

Mai mult, avioane ruseşti au violat de câteva ori spaţiul aerian al Turciei, iar avioaţia turcă a doborât o aeronavă rusă la finele anului trecut.

De atunci, Rusia a impus o serie de sancţiuni Turciei, interzicând importurile de fructe şi legume şi blocând cursele charter către Turcia. De asemenea, Moscova a anunţat îngheţarea Turkish Stream, iar băncile turceşti din Rusia au început să fie controlate de către autorităţi sub acuzaţia de spălare de bani. În fine, sistemul bancar turc a fost supus unui atac online masiv în ultimele zile din decembrie.

Drept răspuns, Ankara a blocat câteva nave maritime ruseşti la a trece Bosforul şi a adus avioane americane.