Borza vrea să salveze RAAN pe bucăţi. „Vrem separarea termocentralei de la Halânga şi o societate pentru conservarea apei grele“

RAAN s-a aflat în insolvenţă din 2013, dar regia nu a mai putut fi salvată, intrând oficial în lichidare săptămâna trecută

Lichidatorul judiciar desemnat la Regia Autonomă de Activităţi Nucleare (RAAN), societatea Euro Insol, va căuta împreună cu autorităţile locale şi cu Ministerul Energiei o soluţie pentru a conserva apa grea produsă în ultimii ani, dar şi pentru a păstra termocentrala, astfel încât locuitorii oraşului Drobeta-Turnu Severin să aibă apă caldă şi căldură, a declarat Remus Borza, patronul Euro Insol.

Reprezentantul lichidatorului judiciar spune că vrea să salveze capacităţile de producţie, care de altfel sunt viabile, pentru a nu ajunge să fie vândute la fier vechi, scrie News.ro.

Odată întrată în faliment, regia nu mai poate desfăşura activităţi comerciale, decât să ia măsuri de conservare, de inventariere şi valorificare a patrimoniului şi a activelor.

De altfel, problema patrimoniului şi a angajaţilor rămaşi la RAAN va fi dezbătută miercuri, împreună cu primarul oraşului Drobeta-Turnu Severin.

Regia Autonomă de Activităţi Nucleare (RAAN), singurul producător de apă grea din Europa şi cel mai mare din lume, a intrat oficial săptămâna trecută în faliment, după ce magistraţii Curţii de Apel Craiova au respins ca nefondat apelul formulat la decizia din 28 ianuarie a Tribunalului Mehedinţi.

S-au investit miliarde de dolari 

Lichidator judiciar a fost desemnată Euro Insol, condusă de avocatul Remus Borza, cel care administrează şi insolvenţa producătorului de energie Hidroelectrica, una din cele mai profitabile companii de stat.

„Este o companie în care s-au investit multe miliarde de dolari, vorbim de cea mai mare uzină de apă grea din lume, vorbim de rezerve de apă grea de ordinul a miliardelor de euro. Astfel, vorbim şi de o responsabilitate foarte mare în sarcina noastră“, a spus Borza.

Regia nu mai produce nimic

Producţia de apă grea a fost oprită la RAAN de peste un an, iar pe partea de termoficare nu a mai existat activitate de circa o lună. Însă regia a produs suficientă apă grea încât să ajungă reactoarelor de la Cernavodă, atât pentru Unităţile 1 şi 2, care există deja pe platformă, dar şi pentru Unităţile 3 şi 4, care rumează să fie construite.

Conservarea apei grele

Borza a precizat că va încerca să găsească soluţii pentru a putea conserva rezerva de apă grea.

„Avem rezerve pentru cele patru grupuri, dar menţinerea acestor rezerve în parametri, în standarde, implică nişte costuri. Aflată în faliment, societatea nu va putea finanţa aceste costuri penntru menţinerea în siguranţă a rezervelor de apă grea pentru următorii 20 de ani. Va trebui să gândim împreună cu Ministerul Energiei, acţionarul majoritar, soluţii astfel încât să putem salva acest stoc preţios de apă grea“, a afirmat reprezentantul lichidatorului.

El va propune Ministerului Enegiei un proiect, astfel încât depozitul de apă grea să rămână stocat în acelaşi loc, întrucât o eventuală relocare ar implica costuri mult prea mari.

Discuţiile vizează însă stabilirea proprietarului rezervei de apă grea, Ministerul Energiei - care este şi acţionarul majoritar al Nuclearelectrica, compania care administrează cele două reactoare nucleare de la Cernavodă, sau Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat (ANRS).

Termoficarea trebuie „ruptă“ de RAAN

O altă prioritate este legată de termocentrala RAAN, Romag-Termo, care asigura agentul termic în Drobeta-Turnu Severin, iar Euro Insol va căuta soluţii împreună cu primăria oraşului pentru ca activitatea de termoficare „să fie ruptă de regie“.

Borza subliniază că sunt necesare discuţii şi cu reprezentanţii Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), pentru ca licenţa de furnizare să nu fie retrasă, o variantă posibilă fiind transferarea activităţii de termoficare pe o altă societate.

„De o lună de zile, oraşul Drobeta-Turnu Severin a rămas fără alimentare cu agent termic, fără apă caldă. Municipalitatea a demarat deja o procedură privind construcţia unui CET, dar sunt pesimist că în acest an această investiţie va fi finalizată, e foarte probabil ca la iarnă locuitorii din Drobeta-Turnu Severin să rămână şi fără apă caldă, şi fără căldură“, a menţionat Borza.

Totodată, există instalaţii cu regim special, aflate sub incidenţa „secretului de stat“, lichidatorul intenţionând să discute cu autorităţile pentru a desecretiza documentaţiile tehnice, astfel încât să aibă acces la ele.

RAAN înregistrează datorii de peste 1,3 miliarde lei. Aceasta mai are 700 de salariaţi, însă vor fi păstraţi numai aceia care vor asigura paza şi conservarea bunurilor RAAN.

Plângeri penale pentru devalizarea regiei de stat

Borza mai spune că cei care sunt vinovaţi de falimentarea RAAN trebuie să plătească penal.

„Unii trebuie să plătească pentru acest faliment şi pentru modul defectuos în care a fost gestionată compania în ultimii zece ani. Vom încerca, în măsura în care mai putem în al 12-lea ceas, să facem un act de dreptate, să atragem răspunderea penală a tuturor celor care au girat un jaf de proporţii la RAAN, în ultimii 10-15 ani“, adaugă şeful Euro Insol.

Recent, Victor Grigorescu - ministrul Energiei, acuza că nici măcar administratorul judiciar al RAAN nu a denunţat contractele păguboase ale companiei de stat.

Cum era furată RAAN cu macaraua şi cu schela

Un raport din 2012 al Corpului de Control al Ministerului Economiei, care deţinea atunci RAAN, arăta cum o astfel de investiţie – „instalaţie de evacuare în şlam dens a zgurii şi cenuşii“ – şi-a dublat valoarea în trei ani de la adjudecarea licitaţiei.

Reţeta este clasică: actele adiţionale care au crescut valoarea în vreme ce o serie de servicii au fost fictive. „Proiectul iniţial în baza căruia a fost organizată licitaţia de adjudecare a lucrării a avut o valoare estimată de 172.603.323 de lei fără TVA, iar în cadrul licitaţiei oferta câştigătoare depusă de SC Confort SA Timişoara a fost în valoare de 163.381.830,05 lei fără TVA, întocmindu-se contractul de prestări servicii nr. 132/12.05.2009.

Ulterior au fost întocmite numeroase dispoziţii de şantier care au modificat proiectul iniţial, fiind întocmite acte adiţionale, astfel încât, la data de 31.06.2012, valoarea lucrării a ajuns la 341.173.335 de lei fără TVA, rezultând astfel o dublare a valorii investiţiei“, arăta Ministerul Economiei într-un comunicat din 2012.

Totul la suprapreţ

Corpul de Control nota în 2012 că în actele adiţionale au fost înscrise 17 milioane de ore pentru montarea şi folosirea schelelor, ceea ce a dus la un cost de 11,3 milioane de lei. La această sumă se adăugau cote de 15%, rezultând astfel un total de 13 milioane de lei fără TVA, „o valoare anormal de mare, ţinând cont că schelele oricum au fost înscrise ca montate în devizele iniţiale“, potrivit ministerului.

Corpul de Control a mai descoperit atunci că tariful de închiriere a fost negociat la 0,61 lei pentru metru pătrat de schelă pe oră, adică de 50 de ori mai mare decât pe piaţa liberă.

O lucrare care prevedea înlocuirea unor ţevi a ajuns să coste 5,7 milioane de lei, adică 878 de lei pe metrul de ţeavă, de 4 ori mai mult decât preţurile de pe piaţă.

Înlocuirea altor 300 de metri de ţeavă a ajuns să coste şi ea 23,2 milioane de lei, din care ţeava efectivă costa doar 263.000 de lei. Şi la această lucrare a fost necesară utilizarea schelei, costul acesteia fiind de 3,5 milioane de lei. Concomitent, s-a folosit şi o macara pe pneuri: timp de 4.477 de ore de funcţionare non-stop, adică 186 de zile calendaristice. Macaraua a costat 2,8 milioane de lei.

O lucrare de montare a unor conducte a ajuns să coste şi ea de zece ori mai mult decât se prevedea iniţial. Astfel, de la 1,53 milioane de lei s-a ajuns la un total de 15 milioane de lei din cauza efectuării a 22 de lucrări suplimentare.

Acuze vechi la adresa administratorului judiciar

Fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu, acuza la rândul său administratorul judiciar Tudor & Asociaţii că a acceptat la masa credală creanţe ale grupului de firme Confort, deţinut de Georgică Cornu, adică fix aceleaşi firme care au devalizat compania.

Nicolescu spunea atunci că, pe lângă datoriile de 680 milioane lei ale RAAN, se adaugă alte creanţe de 850 milioane lei, are către grupul Confort. Ministrul afirma că această creanţă nu este acceptată şi solicitat administratorului judiciar al RAAN, „să respecte legea“.

Potrivit acestuia, este imoral şi ilegal ca administratorul judiciar să accepte la masa credală datoriile cerute de grupul Confort, care sunt creanţe provizorii, şi în acelaşi timp să acorde acestuia drept de vot în adunarea creditorilor.