BNR prognozează scăderea ratei inflației în 2024. Analist economic: „Vom continua să avem cea mai mare inflație din UE”

Rata anuală a inflației s-a mărit în iulie la 5,42 la sută, de la 4,94 la sută în luna iunie, și a scăzut în august la 5,10 la sută, transmite Banca Națională a României. Până la sfârșitul anului, rata inflației va continua să scadă, pe o traiectorie fluctuantă, arată BNR.

Palatul BNR. Sursa Banca Națională a României.

România cea mai ridicată rată a inflației (5,30) din Uniunea Europeană, unde rata inflației a fost 2,40 la sută în 31 august 2024, iar economia ei este marcată de o varietate de incertitudini.

Banca Națională a României a transmis, vineri, însă că rata anuală a inflației va mai scădea până la sfârșitul anului 2024, iar deciziile pe care le-a luat recent vor asigura o stabilitate a prețurilor, astfel încât să poată fi realizată o creștere economică sustenabilă.

Abia în lunile care vor urma alegerilor parlamentare și prezidențiale, românii ar putea putea avea parte de măsuri mai benefic, luate de statul român, pentru situația lor financiară, arată analistul economic Adrian Negrescu.

Rata inflației va mai scădea până la finalul anului

Rata anuală a inflației s-a mărit în iulie la 5,42 la sută, de la 4,94 la sută în luna iunie, și a scăzut în august la 5,10 la sută, a transmis, vineri, Banca Națională a României, după întrunirea din aceeași zi a Consiliului de administraţie al BNR.

„Avansul față de finele semestrului I este rezultanta accelerării creșterii prețurilor alimentelor și energiei, pe fondul secetei severe și al majorării tarifelor de distribuție pentru gaze naturale, ce a devansat ca impact noile scăderi de dinamică consemnate de prețurile administrate și de prețul combustibililor, sub influența unor efecte de bază și a descreșterii cotației țițeiului”, a informat BNR.

Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va scădea până la finele anului curent pe o traiectorie fluctuantă și mai ridicată decât cea evidențiată în prognoza pe termen mediu din luna august 2024.

„Descreșterea va fi antrenată prioritar de efecte de bază și de decelerarea creșterii prețurilor importurilor, în timp ce în sens opus vor continua să acționeze condițiile meteorologice nefavorabile din acest an și majorarea cotațiilor unor mărfuri, în principal prin efectele exercitate asupra dinamicilor prețurilor alimentelor și energiei”, a transmis, vineri, Banca Națională a României.

Analist economic: „Vom avea în continuare cea mai mare inflație din UE”

Contactat de Adevărul, analistul economic Adrian Negrescu arată că România are în continuare cea mai mare rată a inflației din Europa.

„România se decuplează de la trendul dezinflaționist mondial și marchează un nou record în materie de inflație. Avem cea mai mare inflație din Europa, iar Banca Națională a României ne spune astăzi că este posibil ca prognozele sale privind inflația să fie depășite. Altfel spus, vom continua să avem cea mai mare inflație din UE și în perioada următoare”, afirmă analistul economic Adrian Negrescu.

Potrivit BNR, incertitudini și riscuri mari decurg din conduita politicii fiscale și a celei de venituri, având în vedere, pe de o parte, rezultatul execuției bugetare din primele opt luni ale anului și caracteristicile recentei rectificări bugetare, iar, pe de altă parte, măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate în perspectivă în scopul consolidării bugetare, în contextul planului fiscal structural pe termen mediu prezumat a fi transmis Comisiei Europene în toamna acestui an.

„BNR remarcă pentru a nu știu câta oară incertitudinile legate de cadrul fiscal, adică de situația taxelor, de situația economică, mai ales în perspectiva deficitului bugetar și de modul în care statul își administrează practic banii, în așa fel încât să nu ridice semne de întrebare în fața investitorilor străini. Este un semnal de alarmă, o decizie care scoate România de pe traseul dezinflaționist, pe care îl marchează aproape toate celelalte țări din UE”, spune Adrian Negrescu.

Surse de incertitudini pentru economia României

O sursă de incertitudini și riscuri rămân, de asemenea, condițiile de pe piața muncii și dinamica salariilor din economie, arată BNR.

Totodată, incertitudini însemnate continuă să fie asociate evoluției prețurilor energiei și alimentelor, precum și traiectoriei viitoare a cotației țițeiului, pe fondul tensiunilor geopolitice.

Incertitudini și riscuri crescute la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa și de pe plan global, în contextul escaladării tensiunilor geopolitice.

BNR a mai transmis că activitatea economică și-a încetinit creșterea în trimestrul II, la 0,1 la sută, de la 0,5 la sută în precedentele trei luni (variație trimestrială). Față de aceeași perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a mărit totuși în trimestrul II 2024, la 0,8 la sută, de la 0,5 la sută în trimestrul precedent.

În schimb, evoluția exportului net și-a mărit substanțial influența contracționistă, în condițiile în care volumul importurilor de bunuri și servicii și-a accelerat creșterea, în timp ce volumul exporturilor și-a prelungit declinul în termeni anuali.

Mai puține angajări, pe final de an

Pe piața muncii, efectivul salariaților din economie s-a majorat doar ușor în iunie-iulie, iar rata șomajului BIM și-a reluat creșterea în debutul trimestrului III, ajungând la 5,5 la sută în august, de la 5,1 la sută în iunie, transmite BNR.

Potrivit reprezentanților Băncii Naționale a României, sondajele de specialitate indică pe ansamblul trimestrului III un declin pronunțat al intențiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, precum și o scădere a deficitului de forță de muncă raportat de companii.

„Din păcate avem o mare problemă: calendarul electoral. Dacă nu ar fi fost alegerile acestea ”păcătoase”, din punctul meu de vedere, pentru economie, am fi asistat la eliminarea pragurilor de prețuri la energie, care sunt în momentul de față ireale raportat la prețurile internaționale, am fi văzut măsuri concrete pentru a reduce risipa bugetară, risipa banului public, iar toate aceste decizii ne-ar fi influențat direct în situația financiară. Dar în condițiile în care statul cheltuie fără noimă din considerente electorale, aruncând cu banii în primari, în bugetari, în pensionari, în toate categoriile care ar putea aduce un plus electoral, nu mă aștept ca viața noastră, a tuturor să fie mai bună până după alegeri, până după mijlocul anului viitor”, a precizat Adrian Negrescu.

Dinamica anuală de două cifre a salariului brut nominal s-a mărit însă în iulie, la 17,3 la sută, după o mică descreștere înregistrată în trimestrul II, iar cea a costului unitar cu forța de muncă din industrie a rămas de asemenea ridicată în prima lună din trimestrul III, reducându-se marginal față de media trimestrului precedent.

Principalele cotații ale pieței monetare interbancare au scăzut din nou în august sub impulsul reducerii de către BNR a ratei dobânzii-cheie și a ratelor dobânzilor la facilitățile permanente, iar apoi au rămas constante.

Randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat și-au accentuat descreșterea în prima decadă a lui august, similar randamentelor din economiile avansate și din regiune – în contextul așteptărilor revizuite ale investitorilor privind traiectoria ratei dobânzii Fed –, pentru ca ulterior să consemneze o creștere semnificativă,

„Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de vineri, 4 octombrie 2024, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit”, a informat BNR.

Deciziile vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.

„BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare”, au transmis reprezentanții Băncii Naționale a României.