Rectificarea bugetară, o măciucă politică

Rectificarea bugetară, o măciucă politică

Premierul Viorica Dăncilă a prezentat încă de joi prima rectificare bugetară a acestui an, însă cifrele detaliate au fost făcute publice abia luni seară FOTO Mediafax

Guvernul a anunţat o rectificare bugetară care nu face altceva decât să mute banii de la principalii critici ai Puterii către bugetarii dependenţi de stat şi către administraţiile locale subordonate.

Ştiri pe aceeaşi temă

Deşi a anunţat o rectificare bugetară pozitivă, Guvernul a apelat la tertipul clasic de mutare a banilor dintr-un buzunar în altul. Pe de o parte, a tăiat fonduri alocate unor instituţii, pe care le-a redistribuit, pe de altă parte, altora, pentru plata salariilor sau a altor pomeni electorale, în timp ce România continuă să aibă un deficit bugetar consistent. Tăierea fondurilor a afectat instituţii care au intrat în conflict cu liderii guvernării, precum serviciile secrete şi Administraţia Prezidenţială, cea din urmă avertizând că, prin tăierea fondurilor sale, Executivul blochează angajamentele internaţionale ale ţării.

Un exemplu de alocare a banilor este că 1,12 miliarde lei au mers către bugetele locale, practica obişnuită fiind ca Guvernul să împartă banii preferenţial judeţelor susţinătoare ale guvernării. Peste 916 milioane de lei din această sumă vor fi folosite pentru echilibrarea bugetelor locale, multe fiind în pericol să rămână fără fonduri după ce tot Guvernul le-a permis primăriilor să-şi acorde majorări de salarii.

O altă sumă importantă se acordă pentru plata salariilor şi pensiilor speciale ale bugetarilor. De exemplu, Ministerului Afacerilor Interne primeşte 366,3 milioane lei, din care 100 milioane lei pentru plata pensiilor militare de stat, 100 milioane lei cheltuieli cu salariile şi abia 150 milioane lei pentru cheltuieli de investiţii.

Şi pentru pomenile acordate s-au alocat bani în plus. De exemplu, Ministerul Transporturilor primeşte 230 milioane lei pentru a compensa gratuităţile la transport acordate diferitelor categorii sociale, precum studenţi, pensionari, veterani de război.

Şi Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate a fost suplimentat cu 557,5 milioane lei în principal pentru asigurarea drepturilor salariale ale personalului din unităţile sanitare. În aceeaşi situaţie se regăseşte şi bugetul asigurărilor sociale de stat, care a primit 852,1 milioane lei, în principal pentru asigurarea drepturilor de pensie.

Tăieri de la alte instituţii şi din economii                         

Toate aceste suplimentări de fonduri au trebuit să fie compensate. Aşa că Guvernul a decis să taie fonduri de la alte ministere şi instituţii, în special de la serviciile secrete. Diminuările au fost operate la Serviciul Român de Informaţii (-113 milioane lei), Ministerul Cercetării şi Inovării (-122,1 milioane lei), Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (-44,2 milioane de lei), Ministerul Energiei (-47,7 milioane de lei), Ministerul Afacerilor Externe (-35,1 milioane lei), Serviciul de Protecţie şi Pază (-22,7 milioane lei), Ministerul Turismului (-17,3 milioane de lei), Serviciul de Informaţii Externe (-16,5 milioane lei), Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (-16,2 milioane lei).

Totodată, Guvernul a decis să reducă şi cheltuielile cuprinse în bugetele ordonatorilor principali de credite, în proporţie de 10% din bugetul aprobat, care nu puteau fi angajate în primul semestru al anului. Au fost tăiate, de asemenea, şi economiile făcute de numeroase instituţii.

Un nou conflict între Guvern şi Preşedinţie

Rectificarea bugetară a declanşat un conflict între Guvern şi Administraţia Prezidenţială. Executivul a decis reducerea bugetului alocat acestei instituţii cu 11,1 milioane lei.

Purtătorul de cuvânt al preşedintelui Klaus Iohannis, Mădălina Dobrovolschi, a criticat dur Guvernul pentru rectificarea bugetară, spunând că aceasta „este un instrument de sancţionare bugetară a adversarilor politici şi instituţiilor nesubordonate PSD“, că „blochează angajamentele internaţionale ale ţării noastre“ şi că „îl împiedică pe Preşedintele României să îşi ducă la îndeplinire exercitarea atribuţiilor sale constituţionale“. Dobrovolschi a mai spus că reducerea bugetului instituţiei „este de natură să ducă la imposibilitatea de a se mai desfăşura Summitul Iniţiativei celor 3 Mări, care este găzduit de România şi organizat de către Administraţia Prezidenţială, pe 17 şi 18 septembrie“. Preşedinţia a adăugat că tăierea va duce la situaţia în care instituţia va avea dificultăţi majore în a-şi onora obligaţiile contractuale aflate în derulare şi a susţine activitatea instituţiei.

În replică, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat că răspunsul său la o adresă trimisă de Admnistraţia Prezidenţială, care cere revenirea asupra tăierii de fonduri prin rectificarea bugetară „astăzi este nu“. El susţine că instituţia nu are angajamente pentru tot bugetul alocat.

Administraţia Prezidenţială a revenit cu un răspuns şi a prezentat situaţia cheltuielilor şi a plăţilor angajate, precizând că Guvernul şi Ministerul Finanţelor ştiu starea gravă la care s-ar putea ajunge.

Bani pentru Catedrala Neamului şi referendumul pentru familie

Guvernul va finanţa organizarea referendumului pentru familia tradiţională din Fondul de rezervă bugetară, căruia i-a alocat o sumă suplimentară de 200 de milioane de lei, la prima rectificare bugetară din acest an. Prin aceasta „se va asigura finanţarea referendumului pentru redefinirea familiei şi a sumelor necesare înlăturării efectelor calamităţilor“. Suma exactă pentru finanţarea referendumului nu este precizată de Finanţe, iar reprezentanţi ai ministerului nu au putut fi contactaţi pentru a oferi cifrele respective. Liderul PSD, Liviu Dragnea, a declarat la finalul lunii trecute că ar dori ca referendumul să aibă loc la sfârşitul lunii septembrie sau începutul lui octombrie.

Catedrala Mântuirii Neamului primeşte şi ea o finanţare importantă, respectiv 115,5 milioane de lei. Ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici a declarat că „este normal, logic, de bun simţ şi legal“ să fie alocaţi bani pentru catedrală, pentru ca în luna noiembrie să aibă loc prima slujbă. Acelaşi Eugen Teodorovici susţinea, anul trecut, că biserica ar trebui impozitată. „Biserica trebuie să înţeleagă şi să aleagă. Trăim în secolul XXI. Este nevoie de bani, de foarte mulţi bani. Putem să găsim o formulă pe care şi Biserica să o accepte, şi populaţia să o primească foarte bine şi anume: trebuie să vedem care sunt acele activităţi cu caracter economic care pot fi impozitate“, declara în urmă cu un an Teodorovici.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările