Perspective sumbre: Creşterea economică ar putea încetini la 2,8% în 2019. #wageledgrowth şi-a atins limitele

Perspective sumbre: Creşterea economică ar
putea încetini la 2,8% în 2019. #wageledgrowth şi-a atins limitele

Ritmul de creştere economică din România ar putea încetini la 2,8% în 2019 şi la 1,8% în 2020, arată raportul trimestrial realizat de specialiştii UniCredit Bank România. Aceştia dau vina pe efectele negative ale măsurilor fiscale ad-hoc, dar şi pe o creştere mai lentă a creditării şi a cererii externe.

„Anticipăm o majorare a deficitului bugetar la 3,4% din PIB anul acesta şi la 4,1% din PIB în 2020 dacă legea pensiilor va fi adoptată în forma actuală. Deficitul contului curent ar putea scădea uşor din cauza încetinirii ritmului de creştere sub potenţial”, mai spun ei.

Potrivit UniCredit Bank, Banca Naţională a României (BNR) va menţine, cel mai probabil, dobânda de politică monetară la nivelul actual şi va încerca să prevină modificări bruşte ale dobânzilor şi ale cursului de schimb euro-leu prin gestionarea atentă a lichidităţii şi prin intervenţii pe piaţa valutară.

Limitele #wageledgrowth

Specialiştii mai susţine că politicile de majorare a veniturilor încep să producă efecte negative. În ultimii doi ani, guvernul României a majorat pensile şi salariile cu scopul de a stimula cererea internă şi a menţine ritmul de creştere economică peste nivelul de 5%. Însă această strategie de creştere economică bazată pe majorări rapide ale veniturilor populaţiei, promovată de ideologii guvernului sub hashtag-ul #wageledgrowth, nu a asigurat fondurile necesare pentru a stimula şi producţia internă astfel încât să acopere consumul suplimentar.

Ca urmare, deficitul contului curent şi deficitul bugetar structural au depăşit 4% din PIB, ambele fiind mai mari în comparaţie cu ţările din Europa Centrală şi de Est (ECE) membre ale Uniunii Europene (UE). În încercarea de a acoperi deficitul bugetar în creştere, controversata ordonanţă de urgenţă 114 (OUG 114) de la finalul anului 2018 a introdus taxe sectoriale suplimentare.

„Astfel de măsuri ad-hoc erau de aşteptat din cauză că veniturile bugetare nu ţin pasul cu ţintele de colectare. Cu toate acestea, mărimea, extensia şi metodele de implementare au fost surprinzătoare”, spun ei.

Taxa bancară va tempera creditarea                                     

Confruntându-se cu o reacţie puternic negativă a pieţelor financiare şi cu riscul reducerii pespectivei de rating suveran, guvernul a modificat OUG 114, reducând taxa pe activele bancare la 0,2% pentru băncile cu o cotă de piaţă sub 1% şi la 0,4% pentru celelalte bănci, eliminând legătura dintre nivelul taxei şi dobânzile ROBOR şi excluzând jumătate din activele bancare din baza de calcul a taxei. În plus, taxa poate fi redusă sau eliminată în cazul unei creşteri a creditării şi/sau în cazul reducerii marjei de dobândă (calculată ca diferenţă între rata medie ponderată a dobânzii la creditele denominate în lei şi rata medie ponderată a dobânzii la depozite denominate în lei). Impactul estimat este de cel mult 0,9 miliarde lei în comparaţie cu 5,4 miliarde lei conform primei variante a OUG 114. În această ultimă formă, taxa bancară nu pune în pericol supravieţuirea sistemului bancar, însă va tempera probabil creditarea şi va conduce la un impact negativ al creditării asupra creşterii economice atât în 2019, cât şi în 2020, mai arată specialiştii.

Mai mult, potrivit lor, creditarea nouă a început să încetinească din T4 2018 din cauza creşterii dobânzilor ROBOR şi a frânării abrupte a creşterii economice. Excluzând stocurile de inventar, creşterea economică a fost de doar 1,3% anul trecut, încetinind de la 6,8% în 2017. Creditarea nouă a fost stimulată în 2018 de creditele ipotecare şi de creditele în lei acordate companiilor, susţinute de garanţiile de stat şi de dezvoltarea pieţei imobiliare şi a comerţului cu amănuntul. Ambii factori ar putea avea o contribuţie mai redusă în 2019. În pofida majorării costurilor de finanţare în lei, creditarea în valută nu a accelerat, indicând o temperare a cererii pentru credite.

Investiţii afectate

Incertitudinile fiscale majorează costurile de finanţare în economie şi ar putea continua să afecteze investiţiile private. Două din cele mai importante surse de investiţii străine directe (ISD) – companiile din sectoarele energetic şi cel al telecomunicaţiilor – se confruntă cu noi taxe într-un moment în care ambele trebuie să decidă cu privire la proiecte mari de investiţii, şi anume exploatarea gazelor din Marea Neagră, respectiv implementarea tehnologiei 5G. Între timp, proiectele de infrastructură vor continua să fie limitate de prioritizarea altor categorii de cheltuieli publice.

Ritmul de creştere a consumului va încetini

Ca urmare, consumul privat va rămâne principalul motor de creştere, chiar dacă acest stimul îşi reduce turaţia. În 2018, gospodăriile populaţiei şi-au diminuat aşteptările de achiziţii viitoare, crescând economisirea. Această tendinţă continuă şi în 2019, pe fondul încetinirii creşterilor salariale atât în sectorul privat, cât şi în cel public. În cazul în care pensile vor fi majorate conform planului în septembrie 2019 şi în 2020, deficitul bugetar s-ar majora la 3,4% din PIB anul acesta şi la 4,1% din PIB în 2020.

Riscul iniţierii unei proceduri de deficit excesiv şi înrăutăţirii ratingului

Dat fiind faptul că deficitul bugetar aferent anului 2018 se va situa în preajma nivelului de 3% din PIB conform standardelor europene, există riscul declanşării unei proceduri de deficit excesiv împotriva României în T2 2019. Din acest punct, guvernul va avea trei opţiuni deloc de invidiat: 1. o majorare puternică a deficitului, care va fi penalizată, probabil, de agenţiile de rating şi de creditori 2. tăierea cheltuielilor publice sau 3. majorări ad-hoc de taxe. Ultimele două variante ar continua să afecteze creşterea economică în anii electorali 2019-20. Membri influenţi ai PSD au militat pentru înlocuirea cotei unice a impozitului pe venit cu cote progresive. Ca prim pas, cota unică de impozitare a fost redusă de la 16% la 10% în 2018. Cu toate acestea, al doilea pas – un impozit de 20-25% pe salariile care depăşesc salariul mediu pe economie – este puţin probabil să fie implementat înaintea următoarelor patru runde de alegeri . În absenţa unor astfel de măsuri, impredictibilitatea fiscală ar putea menţine ratele dobânzilor mai ridicate decât în restul regiunii şi ar putea anula stimulii veniţi din partea cheltuielilor sociale mai mari.

Creşterea PIB estimată la 2,8% în 2019 şi la 1,8% în 2020

„Adăugând la factorii menţionaţi anterior probabilitatea ridicată ca cererea externă să fie mai slabă, ne-am revizuit în jos estimarea de creştere economică, la 2,8% în 2019 şi la 1,8% în 2020. Pe lângă încetinirea graduală din Europa, este puţin probabil ca exporturile către Rusia, Turcia, Orientul Mijlociu şi Asia de Est (exceptând China) să crească puternic, după performanţa slabă din 2018”, spun analiştii.

Cheltuielile populaţiei vor duce la o creştere mai rapidă a importurilor decât a exporturilor, aşa cum s-a întâmplat şi în anii trecuţi. Creşterea economică bazată pe majorări salariale a condus la un deficit al contului curent de 4,7% din PIB în 2018. Odată cu încetinirea ritmului de creştere sub cel potenţial, deficitul contului curent ar putea scădea la 4,6% din PIB în 2019 şi la 4,4% din PIB în 2020. În ciuda reducerii, deficitul contului curent nu va fi acoperit de intrările de fonduri europene şi de ISD, diferenţa depăşind 1% din PIB în ambii ani. Ca urmare, stabilitatea leului va depinde de fluxuri de capital volatile. În cazul în care apetitul pentru risc al investitorilor străini scade din nou, presiunea pe ratele dobânzilor va reveni.

Euro între 4,7 şi 4,8 lei

Cursul euro-leu ar putea fluctua într-un interval restrâns, de 4,70-4,80 dacă noua conducere a BNR – care ar trebui să fie aleasă de parlament cel târziu în septembrie – nu va modifica strategia actuală.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: