FMI: Leul e mai „greu“ decât ar trebui

FMI: Leul e mai „greu“ decât ar trebui

Leul „greu“ este mai greu decât ar trebui, susţin reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, care estimează că moneda naţională a României este supraevaluată cu circa 10%. Calculele arată că un curs real de schimb ar însemna ca un euro să valoreze 5,2 lei.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cursul real al leului în raport cu euro ar trebui să fie, de fapt, cu zece procente mai mare, au calculat experţii FMI, în cel mai recent raport referitor la România. Aceştia susţin că leul este departe de nivelul pe care l-ar dicta fundamentele economiei, iar principalul motiv care a generat această deconectare îl reprezintă politica fiscal-bugetară.

Estimările Raiffeisen Bank arată de asemenea că leul este supraevaluat, dar cu numai 5%, ne-a spus Ionuţ Dumitru, economist-şef al băncii şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal. „În România productivitatea creşte mai încet decât cresc salariile, iar asta înseamnă un factor negativ pentru cursul de schimb. Fundamental, dacă salariile cresc mai repede decât productivitatea, cursul ar trebui să se deprecieze. Iar noi avem de câţiva ani de zile o creştere mai rapidă a salariilor decât productivitatea. Adică în mod fundamental cursul ar fi trebuit să se deprecieze în ultimii ani”, susţine Dumitru. 

Ciprian Dascălu, economist şef al ING Bank, sublinia într-o analiză recentă că „nimic nu pare capabil să destabilizeze leul românesc”, nici măcar evaluarea dureroasă a economiei româneşti realizată de FMI sau agitaţia politică, cu demisia şefului Senatului şi ruperea coaliţiei de guvernare.

Calculele FMI sunt însă considerate surprinzătoare de către actualul preşedintele al Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. El susţine că aprecierea instituţiei internaţionale cu privire la un nivel de echilibru al cursului de schimb „este cu imprecizii mari”. De asemenea, o depreciere a leului în acest moment ar creşte presiunile inflaţioniste şi ar declanşa o criză a leului, afirmă Dăianu.

Împrumuturile scumpe au ajutat cursul

Dobânzile mari pe care le oferă Guvernul la titlurile de stat româneşti au ajutat leul să se menţină puternic în faţa euro, explică economiştii. „Străinii cumpără titluri de stat româneşti, pentru că primesc dobânzi mari. Ei vin cu euro şi cumpără lei, creează o cerere de lei şi apreciază un pic cursul. Fundamental, cursul ar trebui să se deprecieze, dar având aceste intrări speculative de capital, cursul nu se depreciază”, explică Ionuţ Dumitru.

Însă un curs de schimb supraevaluat are efecte atât pozitive, cât şi negative, mai explică Dumitru. Potrivit lui, cursul supraevaluat nu ajută deficitele, ba dimpotrivă: stimulează importurile şi inhibă exporturile. În schimb, un curs mai tare ajută inflaţia să nu crească prea mult. Dacă se depreciază cursul, inflaţia ar creşte. România a avut deja în august, pentru a opta lună la rând, cea mai mare rată a inflaţiei din Uniunea Europeană.

Ajustările vor veni

Cu toate acestea, economiştii sunt de părere că în cele din urmă va avea loc o ajustare a cursului de schimb şi pledează ca ea să fie făcută pe partea bugetară.

Mai precis, Ionuţ Dumitru spune că tendinţele fundamentale de depreciere a leului „mai devreme sau mai târziu se vor materializa”. El sugerează că Guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar, care creează presiuni pe curs.

De fapt trebuie să mergi la cauza problemei. Cursul ar trebui să se deprecieze pentru că ai deficite comerciale, importurile sunt mai mari decât exporturile. Faptul că importurile sunt mai mari decât exporturile au o cauză, iar cauza este fiscală. Se vorbeşte despre deficitele gemene: bugetar şi de cont curent. Dar practic deficitul de cont curent de 5% este generat în cea mai mare parte de deficitul bugetar, care este 3%. Astfel, ca să ajutezi problema externă, deficitul de cont curent, care creează presiuni pe curs, fundamental vorbind, ar trebui să ajustezi deficitul bugetar. Dacă nu faci lucrul ăsta, corecţia se va produce şi va implica şi depreciere de curs. Corecţia trebuie făcută nu prin depreciere de curs, ci prin ajustarea cauzei care a generat această situaţie, bugetul”, a explicat Dumitru.

Şi Daniel Dăianu sugerează că protejarea leului are nevoie, în principal, de o corecţie pe latura bugetară. Abia dacă vor exista presiuni serioase pe piaţa valutară, atunci va interveni şi Banca Naţională prin întărirea politicii monetare.

Şi FMI a solicitat autorităţilor române să demareze un proces de consolidare fiscală, prin măsuri de calitate, care să ajute la scăderea deficitului bugetar şi a celui comercial, şi de asemenea să reevalueze noua lege a pensiilor.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: