Criza a tăiat sever pensiile private ale românilor. Cum au fost afectate economiile viitorilor pensionari

Criza a tăiat sever pensiile private ale
românilor. Cum au fost afectate economiile viitorilor pensionari

Pensiile private din România au fost puternic afectate de situaţia financiară internaţională FOTO 123 RF

Pensiile private din România resimt prăbuşirile pieţelor financiare şi consemnează pierderi importante, în contextul pandemiei de coronavirus. Numai în februarie fiecare român are în medie cu 50 de lei mai puţin în cont, iar martie vine cu scăderi şi mai abrupte.

Ştiri pe aceeaşi temă

UPDATE Administratorii de pensii private susţin că activele din Pilonul II au scăzut în medie cu 6,7% în primul trimestru.


 

Fondurile de pensii private sunt cei mai mari investitori de la bursa românească. În primul semestru al anului trecut, cele şapte fonduri de pensii administrate privat din România aveau investiţii de 9,9 miliarde de lei (2,1 miliarde de euro) în acţiuni ale companiilor listate la bursa de la Bucureşti, în creştere cu 34% faţă de finele anului 2018, potrivit calculelor realizate de Ziarul Financiar.

Drept urmare, nu trebuie să fie surprinzător faptul că şi fondurile de pensii au fost afectate de scăderile generalizate provocate pe burse de criza coronavirus, chiar dacă cele mai multe dintre investiţiile fondurilor (75%) sunt în active sigure, precum titlurile de stat.

Doar în luna februarie indicele principal al Bursei de Valori de la Bucureşti a scăzut cu 9%, în contextul în care bursa locală s-a corelat cu scăderile de pe plan extern.

Activele, pe minus din februarie

Cinci dintre cele şapte fonduri de pensii private au înregistrat scăderi ale activelor în luna februarie, faţă de ianuarie. Cea mai mare scădere, de 0,54%, a raportat-o NN Pensii, cel mai mare administrator de pensii private din România, cu active de peste 22 miliarde de lei.

A doua cea mai mare scădere a fost consemnată de fondul ARIPI al Generali Pensii, de 0,49%, însă acest fond are active de 5,43 miliarde lei.

BRD şi BCR sunt cele două fonduri care au reuşit să îşi majoreze activele, în februarie faţă de ianuarie.

Radu Crăciun, preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), afirmă că scăderile sunt o oglindire a situaţiei financiare internaţionale, iar toate fondurile de investiţii au fost afectate, inclusiv investitorii de pensii, care au investit pe pieţele internaţionale.

„Impactul a fost generalizat. Practic suntem într-o perioadă în care cam toate clasele de active au suferit scăderi de preţuri, indiferent de tipul lor, că vorbim de obligaţiuni sau de acţiuni. A fost o vânzare generalizată pe pieţe a acestor active. Investitorii preferă cash-ul, ceea ce este o evoluţie atipică. De obicei se vând activele riscante, dar de data asta s-au vândut toate activele, indiferent de gradul lor de risc”, ne-a declarat Radu Crăciun.

A fost un şoc puternic şi pe termen foarte scurt.

Radu Crăciun

preşedinte APAPR

Preşedintele APAPR mai susţine că scăderile pieţelor financiare au fost abrupte, chiar mai abrupte decât în perioada crizei din 2008. „Acum, în interval de câteva zile, pieţele au scăzut puternic. Nu avem de a face cu o recesiune, am avut pur şi simplu o oprire bruscă a motorului economiei globale, care a antrenat şi căderea bruscă a pieţelor financiare. A fost un şoc puternic şi pe termen foarte scurt”, a explicat el.

Minus în contul fiecărui român

Scăderile consemnate de activele fondurilor de pensii se traduc în minusuri în contul de pensie privată al fiecărui român. Valoarea medie a conturilor de la toate fondurile de pensii private a scăzut, în februarie, din cauza scăderii activelor şi a aderării de noi participanţi.

Cea mai mare scădere medie a fost raportată tot la participanţii NN Pensii, unde contul mediu avea în februarie o valoare de 10.910,83 lei, cu 76 lei mai mică decât în ianuarie.

O scădere de 63 lei a avut loc şi pentru participantul mediu la fondul de pensie privată ARIPI, care are acum în cont 7.043,95 lei.

Pentru participanţii la fondurile AZT Viitorul Tău şi Metropolitan Life, scăderea a fost de circa 40 de lei, la o valoare a contului mediu de 8.509,95 lei, respectiv 8.472,19 lei.

Participanţii la fondurile de pensii BRD, Vital şi BCR au consemnat o scădere a valorii contului mediu de 29 lei, 25 lei şi respectiv 18 lei. Valoarea contului mediu la cele trei fonduri a fost: 5.237,05 lei, 6.631,54 lei, respectiv 6.306,00 lei.

Martie aduce scăderi abrupte

Luna martie a încheiat cel mai prost trimestru pentru indicele Dow Jones din 1987 până astăzi. Nici Bursa de la Bucureşti nu a fost scutită. În martie, indicele principal BET al BVB a scăzut cu 16%, cea mai abruptă prăbuşire lunară din ultimii 11 ani.

Ca o consecinţă, valoarea unităţii de fond (VUAN), unitatea de măsură a contului de pensie privată, a înregistrat de asemenea o scădere puternică, în martie. Pentru cele mai multe fonduri de pensie, VUAN a ajuns la nivelul de acum aproape un an, când abia începeau să fie recuperate prăbuşirile provocate de controversata ordonanţă 114.

Evoluţia VUAN influenţează puternic şi fondurile acumulate de fiecare participant la pensiile private.

De exemplu, la începuturile fondurilor de pensii, valoarea unităţii de fond era de 10 lei. Dacă un participant plătea o contribuţie de 100 lei, primea 10 unităţi de fond. Dacă cei 100 de lei sunt investiţi şi aduc o pierdere de 2 lei, atunci valoarea curentă a investiţiilor este de 98 lei. Cum fondul a emis până acum 10 unităţi de fond, valoarea unităţii de fond este de 9,8 lei.

Acelaşi lucru s-a întâmplat în lunile februarie şi martie, dar la scară largă, când fondurile investite au adus pierderi şi au dus la scăderea unităţii de fond, ceea ce se traduce printr-o scădere a sumei din cont. Cu cât suma este mai mare, cât atât ea a scăzut mai mult.

De exemplu, pentru un român care contribuie la fondul de pensii NN, activul net personal a scăzut în martie la 26.231 lei, de la 20.181 lei în februarie, după ce VUAN s-a diminuat de la 26,82 la 23,82.

Andreea Pipernea, CEO NN Pensii, consideră că scăderea valorii pe care participanţii la pensiile private obligatorii o văd acum în cont e determinată de evoluţia pieţelor financiare în contextul pandemic pe care îl traversăm.

„Efectul este cauzat în principal de valoarea acţiunilor şi obligaţiunilor în care sunt investiţi banii din Pilonul II, considerând prevederile legale. Mai exact, un sfert din banii administraţi de NN Pensii în numele viitorilor pensionari este investit în acţiuni şi fonduri de acţiuni prin care se urmăreşte, în general, un câştig peste inflaţie, în condiţii de risc controlabil, dar cu posibile fluctuaţii pe perioade scurte. Indicele BET al Bursei de la Bucureşti a scăzut în luna martie cu 16%, iar de la începutul anului cu 23%. Cea mai mare pondere a banilor pe care îi administrăm e alocată în titlurile de stat emise de Ministerul Finanţelor. Au fost înregistrate fluctuaţii şi la nivelul acestor plasamente, dar după intervenţia Băncii Naţionale, titlurile de stat şi-au recăpatat stabilitatea”, ne-a declarat Andreea Pipernea.

Un element de volatilitate pe termen scurt, care în final va fi compensat cu prisosinţă de evoluţia fondului pe termen lung.

Radu Crăciun

preşedinte APAPR

Cine iese acum la pensie, direct afectat

Cei mai mulţi participanţi la fondurile de pensii private nu vor fi afectaţi pe termen lung de această scădere, care probabil va continua în perioada următoare, pe fondul agravării la nivel mondial a crizei COVID-19.

Această scădere are impact foarte limitat, în condiţiile în care 10 ani performanţele fondurilor de pensii private au fost mari, susţine Radu Crăciun, preşedintele APAPR.

„Fondurile de pensii, prin definiţie, sunt fonduri cu orizont de investire pe termen lung. O astfel de volatilitate temporară în economie, faţă de 20-25 de ani, cât e prezenţa unui participant în interiorul unui fond de pensii, poate să fie un element de volatilitate pe termen scurt, care în final va fi compensat cu prisosinţă de evoluţia fondului pe termen lung. Asta ce se vede şi dacă ne uităm la performanţa ultimilor 10 ani”, ne-a explicat Crăciun.

Singurii participanţi afectaţi de criza actuală ar putea fi cei care ies în această perioadă la pensie, prin una dintre cele trei modalităţi: atingerea vârstei de pensionare, deces sau invaliditate. Asta pentru că pierderile înregistrate în aceste luni rămân „consemnate” în contul lor şi nu mai pot fi recuperate în viitor. Unii dintre participanţi se pot trezi cu surpriza să regăsească în conturi chiar mai puţin decât au contribuit. În acest caz, însă, conform legii, există o garanţie, iar fondurile de pensii sunt obligate să compenseze diferenţa până la valoarea contribuită minus comisioanele încasate. „Cineva care iese din fond nu va primi mai puţin de suma contribuită, minus comisioane. Cei care au dreptul să iasă acum poate se vor gândi dacă e un moment bun să iasă la pensie. Vor fi sume diminuate şi nu ar face decât să confirme scăderile pe care le-a înregistrat activul lor”, ne-a explicat Radu Crăciun.

Andreea Pipernea, CEO NN Pensii, afirmă că fondurile de pensii administrate privat sunt investiţii pe termen foarte lung, de 30-40 ani, perioadă în care au loc multiple cicluri economice.

„Evaluarea performanţei acestui instrument de economisire se realizează într-un orizont de timp mai larg, dincolo de circumstanţe atipice cum este perioada pe care o traversăm. Pe de altă parte, chiar dacă apar scăderi pe perioade scurte, economiile pentru pensie ale românilor sunt protejate prin lege de astfel de riscuri. Oamenii au garanţia că vor primi, când ies la pensie, cel puţin cât au cotizat minus comisioanele de administrare. Pentru a-şi ţine promisiunile pe care le fac viitorilor pensionari în numele cărora gestionează banii, administratorii ţin sume foarte mari în provizioane”, ne-a declarat CEO-ul NN Pensii.

Cum îşi vor reveni fondurile de pensii

Radu Crăciun este de părere că, dacă problema epidemiologică va fi rezolvată în maxim două luni – în sensul în care numărul celor infectaţi scade, oamenii se întorc la muncă – am putea fi „martorii şi ai unei reveniri, dacă activitatea economică începe să revină, dacă oamenii ies din izolare şi încep să muncească, să îşi vadă de activităţi şi de afaceri”. Totuşi, cu cât problema va dura mai mult, cu atât revenirea va fi mai lentă şi mai dificilă, spune el.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: